Unica rezervaţie de bujori de stepă din Europa, în pericol. Specialiştii clujeni, implicaţi în acţiunea de salvare

Unica rezervație de bujori de stepă din România și din Europa, cea de la Zau de Câmpie, se confruntă cu o invazie extraordinar de mare a gândacului păros (Epicometis hirta), iar specialiștii din județul Mureș se tem că, dacă nu îl vor controla, acesta ar putea compromite aceste plante, informează Agerpres. "Avem un necaz foarte mare, pentru că zona Valea Botei Mari și pădurea Botei din apropierea rezervației este invadată începând din anul 2009 de gândacul păros al florilor. Am chemat specialiști de la Târgu Mureș, de la Brașov, de la Cluj Napoca, toți au luat probe, inclusiv noi am luat probe, am încercat să stropim bujorii când sunt invadați de gândacul păros al florilor însă nici un insecticid nu și-a făcut efectul, nu i-a distrus. Nu s-a găsit antidotul pentru a se putea distruge și acesta este un semnal extraordinar. Și pentru zonă, și pentru rezervație. Gândacul a ajuns și în comuna Zau. Este un pericol mare pentru că acesta încearcă să intre chiar în boboc, în floare, pentru a mânca polenul și o distruge. Am semnalat și ne e frică să nu pierdem bujorul de stepă", a declarat Octavian Călugăr, custodele rezervației.

El a spus că pentru a diminua numărul gândacilor a trecut la recoltarea acestora manual și închiderea lor în flacoane de plastic, astfel încât să îi ucidă prin sufocare, însă munca este extrem de grea fiind vorba despre o suprafață de 3,5 hectare și peste 50.000 de plante.

Șeful Unității Fitosanitare Mureș, Marian Pogăcian, a declarat marți pentru Agerpres că s-a deplasat la Zau de Câmpie și anul trecut și în urmă cu doi ani, pentru a vedea problemele pe care le provoacă gândacul păros acestei rezervații și că îngrijorător este faptul că de la an la an atacul acestei insecte este tot mai puternic.

Rezervația Botanică de la Zau de Câmpie care adăpostește bujorii de stepă, denumiți științific Paeonia Tenuifolia, este considerată a fi unicul loc din România și din interiorul arcului carpatic unde crește această floare și este situată pe cel mai înalt loc din lume la care această plantă s-a adaptat, adică la peste 450 de metri.