Lupul Salanță, paznic la stâna cu gunoaie

Din aprilie 2014 - când a fost desemnat responsabil tehnic al proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) - arhitectul-șef al județului Claudiu Salanță este într-o situație legală „delicată”. A căzut între două legi: Legea 350/2001 și Legea 161/2003.

Prima spune ce poate face și ce nu poate face un arhitect-șef, pe cine conduce și cui îi este subordonat; cea de-a doua explică în ce condiții un funcționar public este sau nu incompatibil. Iar Claudiu Salanță este și arhitect-șef, și funcționar public, și șef al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a CJ, dar și responsabil tehnic al unui proiect realizat de firme private, dar al cărui beneficiar este CJ Cluj.

Legal, se ridică problema unei incompatibilități. Moral și etic, ne putem întreba cât de corecte au fost deciziile luate de arhitectul șef Salanță în verificarea și avizarea proiectelor și actelor pe care responsabilul tehnic Salanță le-a întocmit pentru SMID.

Rezultatul, însă, este vizibil: dezastru în relația dintre Beneficiar (Consiliul Județean Cluj), Constructor-Antreprenor (asocierea Atzwanger&co, respectiv subantreprenorul Napoca Construcții) și Inginer (Tahal), un proiect care a depășit termenele de realizare, respectiv un centru de deșeuri inexistent, care - dacă ar fi fost dat în funcțiune în actualele condiții de realizare - ar putea pune în pericol sănătatea și chiar viețile clujenilor.

Legea e lege. Iată ce spune

Articolul 94, al 2.2 din Legea 161/2003 (privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiile publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 2.2 introdus prin art. 40 din Legea Cadru nr. 284/28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice) arată că: „Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcționarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanțat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum și din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepția funcționarilor publici care exercită atribuții ca auditor sau atribuții de control asupra activității derulate în cadrul acesteia și a funcționarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfășurată în cadrul respectivei echipe generează o situație de conflict de interese cu funcția publică pe care o ocupă.”

Per a contrario, dacă avem în vedere Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, în speță art.  36 și 37, persoana care ocupă funcția publică de arhitect șef se ocupă cu „coordonarea activităților de dezvoltare teritorială” (art. 36, al. 3) și, cu sprijinul echipei pe care o conduce, „întocmește, verifică din punct de vedere tehnic și propune emiterea avizelor de oportunitate, a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire”, respectiv „avizează proiectele de investiții publice din punctul de vedere al conformității cu documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism legal aprobate” (art. 36, al. 12, lit. c, respectiv i), arhitectul șef nu poate să fie responsabil tehnic al unui proiect supus avizării și verificării de specialitate a arhitectului șef.

Interpretarea este întărită de prevederile art. 37 al. 6, al aceleiași legi, care spune că „La ședințele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentațiilor-proiectelor supuse avizării”.

Presupunând că arhitectul șef Claudiu Salanță nu lua parte la ședințele Comisiei în care se decidea asupra documentațiilor întocmite de responsabilul tehnic al proiectului SMID arhitectul Claudiu Salanță, în ultimă instanță membrii comisiei sunt subordonații arhitectului șef, care are astfel putere de a le influența sau „îndruma” deciziile.

Cine-i mai șef ca arhitectul-șef?

O a doua posibilă incompatibilitate între poziția de arhitect șef și cea de responsabil tehnic în cadrul proiectului SMID vine din paragraful (4) al art. 36 din Legea 350/2001, care spune că „Arhitectul-șef nu poate fi subordonat unui alt funcționar public din cadrul aparatului de specialitate al președintelui consiliului județean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcție generală, direcție sau serviciu.” În proiectul SMID, însă, arhitectul-șef Claudiu Salanță este responsabil tehnic, subordonat managerului de proiect Mariana Rațiu, director executiv în Consiliul Județean Cluj.

Nereguli la partea de proiectare la Centrul de Deşeuri

Expertiza realizată de Arcon Serv SRL la obiectivul de investiții CMID a identificat nereguli tocmai la partea de proiectare și punere în execuție a lucrării.

Astfel, un paragraf relevant arată că viciile proiectului sunt în sarcina Proiectantului, Antreprenorului și a Inginerului, respectiv firmele care au executat un proiect „sărac în detalii de execuție”, care a permis utilizarea unui material „de calitate îndoielinică”, care nu au asigurat asistență pe parcursul execuției, nu au realizat lucrările necesare, respectiv nu au respectat proiectul inițial.

Ce rămâne de stabilit este cum au putut aceste firme - Proiectantul, Antreprenorul și Inginerul - să obțină avize și semnături de la specialiștii Consiliului Județean și cât de obiectiv a fost arhitectul-șef Claudiu Salanță în evaluarea documentelor elaborate de responsabilul tehnic al proiectului SMID Claudiu Salanță.

CJ Cluj dă o altă interpretare articolelor de lege

Conducerea Consiliului Judeţean Cluj dă însă o altă interpretare articolelor de lege şi consideră că numirea arhitectului şef Claudiu Salanţă ca responsabil tehnic în cadrul proiectului Centrului de Deşeuri este legală.

“Nu există stare de incompatibilitate între funcţia de arhitect şef al judeţului Cluj şi calitatea de responsabil tehnic în cadrul echipei de implementare a proiectului «Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj» întrucât în calitatea sa de arhitect şef Claudiu Salanţă nu exercită atribuţii de control asupra activităţii derulate de responsabilul tehnic Claudiu Salanţă în cadrul proiectului menţionat după cum nu exercită asemenea atribuţii asupra nici unui funcţionar public care face parte din echipa de proiect, nefiind incidentă excepţia cuprinsă în art. 94 alin (2^2) teza 2 din Legea 161/2003. În concluzie numirea domnului arhitect sef Claudiu Salanţă ca responsabil tehnic în cadrul proiectului este legal”, transmit reprezentaţii CJ Cluj.

Juriştii consultaţi de Monitorul de Cluj spun însă că arhitectul şef Claudiu Salanţă se află în stare de incompatibilitate.