Documentele medievale de la Arhivele Naționale vor fi digitalizate

Proiectul are printre obiectivele specifice scanarea documentelor medievale, circa 32.000 unități arhivistice, care se află în 32 de filiale ale Arhivelor Naționale, majoritatea fiind păstrate în serviciile județene Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Covasna și Maramureș, respectiv la Serviciul Arhivelor Istorice Centrale din București.

De asemenea, în cadrul proiectului vor fi inventariate toate documentelor (circa 36.000) cuprinse în cele 32.000 unități arhivistice, care să cuprindă informații despre datarea documentului, emitent, cota arhivistică, descrierea documentului, conținut (rezumat, indice de nume și indice de materii), plus imaginile documentelor și ale sigiliilor lor (circa 250.000 de copii digitale după documente și sigilii).

În plus, pentru șapte filiale județene de arhivă, care au cele mai mari cantități de documente, se va crea câte un portal web, în cadrul căruia va exista o secțiune dedicată unui muzeu virtual.

Alte circa 1.000 documente vor fi restaurate înainte de scanare.

"Proiectul de digitizare a documentelor medievale are mai multe grupuri țintă, care pot fi clasificate după relevanța lor în mediul academic sau, în general, în societate. Din perspectivă științifică, cel mai important grup țintă este format de mediul academic. În institutele de istorie sau studii socio-umane, care sunt în subordinea Academiei Române, aflate în Cluj-Napoca, București, Iași, Târgu-Mureș etc., sunt istorici specialiști în cercetarea istoriei medievale. Universitățile din România au facultăți de istorie sau arhivistică (București, Cluj-Napoca, Iași, Alba Iulia, Sibiu etc.), unde există specialiști — profesorii, dar și un potențial de formare a specialiștilor — studenți, masteranzi și doctoranzi. Există institute de cercetare a istoriei, în special a Transilvaniei, care funcționează ca ONG-uri, cu specialiști foarte buni în cercetarea istoriei, ca de exemplu Societatea Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca. Din aceeași perspectivă academică sunt vizați istoricii din Ungaria interesați de istoria Transilvaniei medievale, din centrele academice din Budapesta, Debrecen, Szeged sau Pecs. Deși în număr mai mic, în Germania există istorici interesați de istoria sașilor din Transilvania", se arată în comunicatul de presă al Universităţii Bucureşti.

Majoritatea documentelor vizate de proiect (circa 90%) se referă la istoria Transilvaniei și sunt scrise în limbile latină (80%), germană și maghiară.

Documentele referitoare la țara Românească și Moldova sunt scrise în limbile slavonă și română.

“Toate documentele vor fi scanate cu echipament specific, vor fi prelucrate de către paleografi, iar meta-datele rezultate vor fi introduse în baza de date. Pentru prelucrarea documentelor vor fi angajați în proiect specialiști în paleografiile respective, preponderent tineri pregătiți în centrele universitare din București și Cluj-Napoca", mai precizează sursa citată.

"Prin parteneriatul cu Arhivele Naționale ale Norvegiei începe o cooperare interinstituțională între partenerul norvegian și Arhivele Naționale ale României. Implicarea celor mai mari universități din România — Universitatea din București ca promotor al proiectului și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca ca partener — asigură un rol important comunității academice în definirea strategiilor naționale în digitizarea arhivelor", se mai arată în comunicat.

Perioada de implementare a proiectului este de 17 luni, până în aprilie 2016, valoarea totală fiind de 3.942.848,08 lei, din care 85% este finanțare nerambursabilă din Mecanismul Financiar al SEE (Norvegia, Islanda și Liechtenstein) iar 15% este finanțare nerambursabilă din bugetul național.