Pericolul secesionist din Transilvania este încurajat din Ungaria

Aproximativ 500 de persoane, participanți marţi la un miting în Piața Eroilor din Budapesta, au adoptat o petiţie prin care îi cer lui Victor Ponta să demareze negocieri cu privire la statutul Ţinutului Secuiesc și au calificat România drept „Statul Islamic al Uniunii Europene în secolul XXI”!

Organizatorii mitingului - „Societatea pentru Ținutul Secuiesc” - sunt o asociație înființată în 8 iunie 2011 și recunoscută oficial de Budapesta, care are drept obiectiv „Mișcarea pentru autonomia Ținutului Secuiesc”.

Participanţii la miting au comemorat execuția unor martiri secui la 10 martie 1854 și au protestat, totodată, faţă de „interdicţia impusă” primarului din Târgu Mureş de a organiza un eveniment similar în oraşul românesc.

Arpad Gyorgy-Mozes, liderul „Societăţii pentru Ţinutul Secuiesc”, a declarat că secuilor din România li s-a interzis dreptul la liberă exprimare. „România este Statul Islamic al Uniunii Europene în secolul XXI”, a apreciat Arpad Gyorgy-Mozes.

Evenimentul extremist de la Budapesta vine în aceeași zi după ce aproximativ 2.000 de etnici maghiari au cerut, marţi, la Miercurea Ciuc, crearea regiunii administrative şi de „dezvoltare de sine stătătoare Ţinutul Secuiesc” şi au solicitat autorităţilor române să „înceteze de îndată” acţiunile împotriva simbolurilor secuieşti.

Tot marți seară, în municipiul Gheorgheni, participanții la un miting pentru „autonomie şi regionalizare” au strigat explicit „Vrem autonomie”.

Protestele au fost organizate după ce autorităţile de la Târgu Mureş au interzis un miting organizat de Consiliul Național Secuiesc în cadrul Zilei Libertăţii Secuieşti, primăria autorizând, în 10 martie, doar manifestarea comemorativă de la Monumentul Secuilor Martiri, dar nu şi marşul de pe străzile oraşului.

De la nebunie, la vedetism!

Istoricii şi sociologii clujeni susţin la unison că declaraţiile lui Arpad Gyorgy-Mozes sunt exagerate şi nu trebuie luate în serios. Pe de altă parte, susţin specialiştii, statul român are destule probleme pe care trebuie să le remedieze.

„Am un singur comentariu: să ia nişte algocalmin, sub control, şi după aceea o să-şi revină. Astfel de declaraţii sunt lucruri care fac rău tuturor, fac rău celor afectaţi, fac rău scopurilor celor implicaţi şi acest domn nu face altceva, prin asemenea declaraţii, decât să dăuneze unei cauze care, în sinea ei, poate fi discutată la calm cu păreri pro şi contra. În foarte multe locuri, inclusiv la Cluj, 15 martie este observat cu calm, cu respect reciproc, nu trebuie să începem să folosim asemenea lucruri, pentru că efectele vor fi exact acelea pe care le obţine o declaraţie care spune că ungurii sunt descendenţii lui Attila şi mănâncă carne de sub şaua calului”, a declarat istoricul Michael Shafir, doctor în ştiinţe politice.

Politologul George Jiglău, cadru didactic la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a UBB, l-a comparat pe Arpad Gyorgy-Mozes cu o vedetă care vrea neaparat să fie luată în seamă. De asemenea, Jiglău mai spune că oficialii statului maghiar nu o să spună niciodată aşa ceva, ci o să lase un personaj mărunt să dea asemenea declaraţii.

„Sunt nişte declaraţii care nu are sens să fie luate în serios şi m-aş bucura dacă nimeni nu le-ar lua în serios. Sunt lideri politici de genul acesta care din asta trăiesc. Sunt ca nişte emisiuni de cancan la televizor, vedete de orice fel, vedete pur şi simplu, care sunt transpuse într-un spaţiu politic. Este evident că e o declaraţie care trebuie să atragă atenţia presei.. Trecând peste declaraţie, trebuie să vedem şi contextul în sine. Trebuie să ne gândim şi la înăsprirea discursului de acolo. Pe de altă parte, poate fi un indicator al faptului că nu suntem foarte bine priviţi noi ca stat în raport cu autorităţile de la Budapesta, dar asta nu-i neaparat o surpriză. Oficialii statului maghiar n-o să zică niciodată asta, o să lase un personaj mărunt de genul acesta să transmită mesaje”, a declarat politologul George Jiglău.

Dâncu: „Sunt declaraţii care trebuie analizate de psihiatri!”

Sociologul clujean Vasile Dâncu a subliniat mai degrabă discriminarea pozitivă. 

„E foarte greu de comentat aşa ceva. Sunt un fel de declaraţii care trebuie analizate de psihiatri. Nu cred că un om normal poate gândi aşa ceva despre România, chiar dacă vrea să creeze un pic de scandal, să iasă în evidenţă sau să creeze o stare de spirit care să  sprijine o anumită respingere a actualei stări de lucru din partea unei minorităţi. România respectă minorităţile şi minoritatea maghiară. Avem standarde europene depăşite chiar în ceea ce priveşte modul în care noi facem o discriminare pozitivă. Aceste declaraţii trebuie să le tratăm cu indiferenţă”, a declarat sociologul Vasile Dâncu.

„UDMR este la guvernare şi România este Statul Islamic?”

Jurnalistul Sabin Gherman a apreciat că în acest fel Arpad Gyorgy-Mozes îşi taie craca de sub picioare, pentru că UDMR este la guvernare, şi a enumerat principalele poziţii pe care le ocupă Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

„Maghiarii, tătarii, nemţii din România, indiferent ce minoritate, niciodată nu au destule drepturi, ci mereu trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi noi. Toţi cetăţenii trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi obligaţii. Pot să înţeleg nemulţumirea maghiarilor, însă a veni şi a spune că «România este Statul Islamic din Europa» este o ciudăţenie. UDMR este la guvernare şi România este Statul Islamic? Astfel mi se pare că îşi taie craca de sub picioare numai de dragul discursului. Este o formulă total neelegantă vizavi de politicile statului român. Un stat român pe care eu îl găsesc găunos, hipercentralizat, cu o mulţime de defecte, dar rămân la părerea că este o formulă total neelegantă. Ministerul Culturii a fost condus ani la rând de UDMR, ministerul Mediului, la fel. Cred că se simte jignit şi maghiarul din Târgu Mureş şi tătarul din Dobrogea”, a spus jurnalistul Sabin Gherman, autorul manifestului „M-am săturat de România”, publicat în 16 septembrie 1998 de Monitorul de Cluj.

Ivan: „Legislaţia statului român (...), exemplu în toate manualele privind minorităţile”

Specialistul în securitate europeană şi minorităţi Adrian Ivan consideră că autonomia Ţinutului Secuiesc a fost un element central al unor partide de extremă dreaptă din Ungaria  şi crede că o discuţie despre încălcarea drepturilor minorităţilor nu-şi are locul aici.

„Eu cred că declaraţia este făcută în contextul unei mişcări radicale. Este o comparaţie forţată fără nicio substanţă, fără niciun argument serios. Sigur că în vremuri tulburi autonomia Ţinutului Secuiesc a fost un element central al unor partide de extremă dreaptă din Ungaria. Minorităţile în România sunt un exemplu, legislaţia şi acţiunea statului român sunt date de exemplu în toate manualele privind minorităţile şi securitatea europeană. Nu-şi are loc aici o discuţie despre încălcarea drepturilor minorităţilor”, a spus Adrian Ivan.

Oficialii români constată, dar nu iau măsuri!

„Ministerul Afacerilor Externe apreciază că o astfel de afirmaţie este inacceptabilă şi nu corespunde spiritului European”, s-au mărginit să constate reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe. Mai mulți dintre parlamentarii de Cluj contactați de reporterii Monitorul de Cluj fie nu au dorit să comenteze, fie nu au răspuns la telefon.

Reprezentanţii minorităţii maghiare cer drepturi care contravin legislaţiei internaţionale

„În România postcomunistă, democratică şi europeană, viaţa minorităţilor etnice este reglementată în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi a legislaţiei internaţionale, care vizează crearea condiţiilor de dezvoltare individuală în condiţii de egalitate a tuturor persoanelor indiferent de etnie. Minorităţilor etnice le sunt garantate prin Constituţie şi prin lege toate drepturile fundamentale, inclusiv folosirea limbii materne în administraţia publică, în învăţământ, în mass-media, dreptul de a participa la viaţa politică etc., fiind interzisă orice formă de discriminare sau de ştirbire a drepturilor membrilor minorităţilor naţionale, aşadar şi a celei maghiare. Aceasta se bucură de un statut privilegiat în rândul celorlalte minorităţi, deoarece prin ponderea de 6,6 la sută şi în cadrul populaţiei din România, prin reprezentanţii ei aleşi, ca şi prin membrii administraţiei publice locale sau naţionale participă activ la guvernarea statului, dar şi a comunităţii proprii. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este un actor politic de prim rang pe eşichierul politic din România. Din păcate, reprezentanţii minorităţii maghiare dau dovadă în continuare de ostilitate faţă de statul şi poporul român, cerând drepturi care contravin legislaţiei internaţionale şi care încalcă spiritual şi ţelurile drepturilor omului, precum autonomia pe criterii etnice, contestând integritatea, suveranitatea şi caracterul naţional al statului roman, prin acţiuni şi declaraţii care încalcă Constituţia.”, arată dr. Mihail Ungheanu, de la Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice al Academie Române, în preambulul unui studiu intitulat „Situația juridică a drepturilor minorității maghiare în România”. (http://www.cespe.ro/images/subtitlu1.pdf)

Putin şi Orban, aşii jocului dublu, se întâlnesc pe terenul apărării „minorităților”

Vladimir Putin şi Viktor Orban, un cuplu „improbabil” potrivit mass media europeană, se întâlnesc pe terenul discursului privind minoritățile. Dacă Putin visează la Marea Rusie, Orban are viziunea Ungariei Mari. Şi, în timp ce Putin se poziţionează ca apărător al drepturilor ruşilor din ţările fostului imperiu sovietic, al drepturilor separatiştilor „rusofoni” din estul Ucrainei, Orban reclamă „drepturi” pentru ungurii care trăiesc în fostele teritorii aparținând Ungariei mari. Anul trecut el a afirmat explicit că „ungurii din Bazinul Carpatic au dreptul la autonomie”.