Martorul cheie în dosarul Uioreanu, audiat în şedinţă secretă. Răzvan Pop, cel care ţinea evidenţa şpăgilor într-o agendă, s-a ferit de fostul şef

Răzvan Pop s-a prezentat miercuri dimineaţă la Tribunalul Cluj unde se desfăşoară procesul de corupţie al fostului preşedinte al CJ Cluj. Horea Uioreanu, în prezent arestat la domiciliu, este judecat pentru luare de mită. Omul care practic l-a dat pe mâna procurorilor pe Uioreanu nu a dorit să se vadă faţă în faţă cu fostul său şef, iar judecătorii au cerut presei să părăsească sala, unde se desfăşura judecata.

Înainte de a începe şedinţa, judecătoarea a informat procurorul de caz şi avocaţii apărării despre solicitarea lui Răzvan Pop: „Martorul solicită audierea prin mijloace tehnice de comunicare”.

Astfel, Pop urma să se afle într-o altă cameră a instanţei, iar mărturia sa şi întrebările avocaţilor urmau să fie transmise cu ajutorul camerelor video şi a microfoanelor, la fel ca în cazul martorilor care doresc să-şi protejeze identitatea. Pop urma să răspundă nu numai întrebărilor avocaţilor, ci şi a inculpaţilor în acuzarea cărora a avut o contribuţie decisivă, el fiind cel care practic a explicat procurorilor traseul mitei, având ca dovadă un document în care ţinea evidenţa tuturor banilor. Chiar Horea Uioreanu, care a fost în cursul audierii celorlalţi martori foarte activ, urma să-i pună întrebări fostului om de încredere.

Procurorul de caz, de acord cu solicitarea lui Pop

Procurorul de caz a fost de acord cu solicitarea lui Răzvan Pop, însă avocaţii apărării au criticat-o vehement.

Tiberiu Ban, avocatul lui Horea Uioreanu, a susţinut că articolul 130 cu privire la martorul vulnerabil precizează limitativ situaţiile în care se aplică această procedură specială. „Obligaţia generală a martorului este să se prezinte în faţa instanţei. Noi considerăm că nu e justificată calitatea de martor vulerabil. S-ar încălca astfel principii de bază”, a spus Ban.

Mihai Nemţu, avocatul omului de afaceri Ioan Bene, acuzat că i-ar fi dat mită lui Uioreanu, a susţinut necesitatea prezentării lui Pop în faţa instanţei. „Cred că e mai important ca martorul să fie în faţa dumneavoastră decât în faţa mea pentru că doar astfel judecătorul poate observa elementele de comunicare nonverbale ale acestuia. Se pot deduce din aceste elemente semne de întrebare cu privire la credibilitatea martorului. O astfel de procedură de audiere, chiar dacă este şi vizuală, ar afecta aceste elemente care sunt foarte importante. În ciuda argumentelor pe care le-ar aduce, care sunt probabil de natură emoţională şi psihică, nu justifică această calitate de martor vulerabil. E o mărturie pe care şi-a asumat-o. Cred că trebuie să fie bărbat şi să-şi susţină mărturia”, a concluzionat Neamţu.

La termenul de judecată din 2 martie, Neamţu a solicitat audierea lui Răvan Pop ca martor având în vedere că este denunţătorul din acest dosar, precizând că "este acel Alfa şi Omega al celui mai mare dosar de corupţie de anul trecut din Cluj".

Răzvan Pop, martor vulnerabil?

Noul Cod de Procedură Penală prevede la articolul 130 că martorii care au suferit o traumă ca urmare a săvârşirii infracţiunii sau a comportamentului inculpatului sunt consideraţi vulnerabili şi au dreptul să fie audiaţi fără să fie prezenţi, „prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate”.

Avocaţii apărării s-au arătat contrariaţi de faptul că Răzvan Pop nu a făcut o cerere scrisă pentru a motiva solicitarea menţionată.

După 10 minute de deliberare, judecătorii Tribunalului Cluj au decis audierea lui Răzvan Pop în şedinţă secretă, numind această decizie una de “compromis”. Avocaţii apărării nu au avut altă opţiune decât să accepte această variantă care, oricum, le dădea posibilitatea să stea faţă în faţă cu Răzvan Pop.

Simona Gaci s-a încurcat în declaraţii

La termenul de astăzi a fost audiată și Simona Gaci, secretarul Consiliului Județean Cluj. După ce a decris cu lux de amănunte situația construirii parcării pentru avioane APRON 4, care nu face obiectului de luare de mită în care este acuzat Uioreanu, Simona Gaci a trebuit să răspundă întrebărilor avocaților.

Mihai Neamțu a întrebat-o pe Simona Gaci cum își explică faptul că în data de 26 iunie 2013 a întocmit un raport în care descrie anumite nereguli existente în construcția pistei iar mai apoi, în data de 8 iulie 2013, toate neregulile au dispărut. ”În data de 8 iulie 2013, a existat o ședință a Consiliului Județean Cluj. În stenograma discuțiilor, unul dintre consilieri a întrebat-o pe doamna Gaci dacă există probleme la construcția pistei, iar dânsa a răspuns că nu”, a declarat Neamțu, potrivit evz.ro.

În sala de judecată, Simona Gaci a dat un răspuns evaziv, departe de a arăta care este adevărul legat de acuzațiile de corupție în legătură cu construirea pistei de 2.100 de metri şi a parcări pentru avioane. ”Fiindu-mi arătată susținerea mea în cadrul ședinței de Consiliu Județean din data de 8 iulie 2013 menționez că răspunsul meu la întrebarea adresată de consilierul județean Alexandru Coroian se baza exclusiv pe documentele aflate la dispoziția comisiei din care fac parte”, a spus Gaci.

La un moment dat Horea Uioreanu a vrut să îi pună întrebări Simonei Gaci legat de groapa de gunoi ecologică, un obiectiv care nu a mai fost construit nici până în ziua de astăzi, însă judecătorii i-au atras atenția lui Uioreanu că această investiție nu priveşte obiectul acestui dosar, ceea ce nu este adevărat. Reaminti faptul că procurorii DNA Cluj susţin că Horea Uioreanu și Ioan Oleleu ar fi introdus pe furiș compania lui Bene în contractul pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor. Horea Uioreanu și vicepreședintele CJ Cluj Ioan Oleleu (PSD) sunt suspectați că ar fi favorizat Construcții Napoca SA în sensul că au introdus-o ca subcontractor după ce, în septembrie 2012, Confort SA Timișoara, deținută de Georgică Cornu, a intrat în insolvență și nu a mai putut continua lucrările la centrul de deșeuri. Mai mult, Consiliul Judeţean Cluj a semnat un nou contract cu firma lui Ioan Bene şi pentru realizarea drumului de acces spre noul Centru de Deşeuri.

În 23 iunie 2014, Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

Ce spune Codul de Procedură Penală

Articolul 130: Martorul vulnerabil (1) Procurorul sau, după caz, instanţa poate decide acordarea statutului de martor vulnerabil următoarelor categorii de persoane: a) martorului care a suferit o traumă ca urmare a săvârşirii infracţiunii ori ca urmare a comportamentului ulterior al suspectului sau inculpatului; b) martorului minor. (2) Odată cu acordarea statutului de martor vulnerabil, procurorul şi instanţa pot dispune măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. b) şi d) sau, după caz, art. 127 lit. b)-e), care se aplică în mod corespunzător. Distorsionarea vocii şi a imaginii nu este obligatorie. Articolul 126 aliniatul d) prevede audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente.

Răzvan Pop apare şi în dosarul Fany

În lumina informaţiilor din referatul DNA, personajul cheie în dosarul Uioreanu este Răzvan Pop. Numele acestuia a apărut în dosarul firmei de transport Fany. Răzvan Pop a recunoscut că a primit 6.000 de lei de la patronul Fany, Ştefan Cadar, pentru a interveni la membrii comisiei paritare de la nivelul Consiliului Judeţean Cluj. Suma promisă era de 10.000 de euro. Cu toate acestea, Răzvan Pop nu se afla printre inculpaţii trimişi în judecată în acest dosar, iar de atunci a început să colaboreze cu procurorii DNA.

Următorul termen în acest proces a fost stabilit pe data de 30 martie, când urmează să fie audiaţi alţi trei martori şi anume Mariana Raţiu, director investiţii în cadrul CJ Cluj, Claudiu Salanţă, arhitect şef al judeţului şi Alexandru Creţu.