Actualitate
Avem o nouă zodie. Care este adevărata ta zodie acum?
Perioadele atribuite fiecărei zodii au fost fixate în urmă cu peste 2.000 de ani, când zodiacul a fost inventat. Atunci, acestea corespundeau constelaţiilor care apăreau în spatele Soarelui în ziua în care cineva se năştea.
Ideea unei semn zodiacal le aparţine vechilor greci, care considerau că trăsăturile de caracter ale unei persoane sunt determinate de constelaţia care se afla în spatele Soarelui în ziua naşterii. Astrologii au preluat această idee, dar apoi au început problemele, mai ales din punctul de vedere al astronomilor.
Pământul este afectat de atracţia gravitaţională a Soarelui şi a Lunii, care duce la apariţia unui efect de "clătinare" a planetei în rotaţia sa în jurul propriei axe.
Acest efect se numeşte precesiune, iar Pământul se comportă asemeni unui titirez. Dacă un astfel de efect este vizibil în cazul unui titirez la fiecare câteva secunde, planetei îi ia circa 26.000 de ani pentru a ca un ciclu de precesiune să se încheie.
Rezultatul acestui efect al rotaţiei Terrei este că de la momentul stabilirii perioadelor zodiilor, decalajul dintre momentul real în care o constelaţie se află în spatele Soarelui şi perioada calendaristică a ajuns să fie de o lună.
Iată cum s-au modificat zodiile de fapt:
21 ianuarie - 16 februarie - Capricorn
17 februarie - 12 martie - Vărsător
13 martie - 18 aprilie - Peşti
19 aprilie - 14 mai - Berbec
15 mai - 21 iunie - Taur
22 iunie - 20 iulie - Gemeni
21 iulie - 10 august - Rac
11 august - 16 septembrie - Leu
17 septembrie - 31 octombrie - Fecioară
1 noiembrie - 23 noiembrie - Balanţă
24 noiembrie - 29 noiembrie - Scorpion
30 noiembrie - 18 decembrie - Ophiuchus (Purtătorul de Şarpe)
19 decembrie - 20 ianuarie - Săgetător
Zodiacul astronomic conţine de fapt 13 zodii, cele 12 care sunt deja cunoscute plus o a treisprezecea, numită Ophiuchus (Purtătorul de Şarpe). Această zodie a fost exclusă în mod deliberat din zodiacul original, în urmă cu mai bine de 2.000 de ani, chiar dacă Soarele trece în mod clar prin faţa sa, după ce trece prin faţa constelaţiei Scorpionului şi înainte de a ajunge în constelaţia Săgetătorului. Motivul excluderii nu este cunoscut, dar ar putea fi vorba despre dorinţa astrologilor antici de a împărţi egal traseul circular al Soarelui, de 360 de grade, într-un mod plăcut din punct de vedere matematic, în 12 părţi egale, fiecare a 30 de grade.
Totuşi, graniţele reale care împart constelaţiile, aşa cum sunt descirse de Uniunea Astronomică Internaţională, nu sunt deloc egale. De exemplu, Ophiuchus se află în spatele Soarelui timp de 19 zile pe an, cu 12 zile mai mult decât vecina sa, constelaţia Scorpionului.