Timișoara a reușit într-un an ce nu a făcut Clujul în trei: 37 km de PISTE PENTRU BICICLETE.

Proiectul Bike Sharing prin care Cluj-Napoca va fi legat de Florești și Apahida prin piste de biciclete trebuia să fie gata încă din 2013, dar nici acum la doi ani de la depășirea primului termen, nu este finalizat. Autoritățile locale promit că va fi încheiat în august 2015, în caz contrar vor fi pierduți banii europeni.

În cadrul proiectului trebuie realizați 59 de kilometri de piste pe 105 străzi. Dacă Primăria Cluj-Napoca nu a reușit să termine în trei ani cei aproape 60 de kilometri de piste, între timp, în Timișoara, un proiect similar a fost realizat într-un an. Timișorenii au început să lucreze la cei 37 de kilometri de piste în mai 2014, iar în martie anul acesta totul era gata, mai puțin închirierea bicicletelor. Potrivit presei locale, pista din Timișoara este cea mai lungă din țară și se întinde pe malul Begăi, până la granița cu Serbia. Vecinii sârbi urmează să amenajeze și ei 43 de kilometri de piste pentru biciclete, dar deocamdată ei nu au primit banii europeni.

Proiectul din Banat a fost realizat tot pe fonduri europene, valoarea acestuia fiind de 2,3 milioane euro, cu 300.000 euro mai puțin decât cel derulat de Primăria Cluj-Napoca.

De-a lungul celor trei ani de lucru la proiect, s-au înregistrat numeroase blocaje din cauza contestațiilor la licitații. Cea mai recentă situație de acest gen a fost la finele anului trecut când au apărut contestații la licitația pentru întreținerea stațiilor de biciclete. Pe lângă licitația pentru înreținerea stațiilor, Primăria a organizat anul trecut o licitație și pentru realizarea de lucrări suplimentare, deși proiectul nu este încă finalizat.

Pe lângă blocajele din cauza contestațiilor, au fost înregistrate și situații neplăcute precum spargerea stațiilor amenajate pentru închirierea bicicletelor.

De câteva săptămâni, în Cluj-Napoca a început marcarea pistelor, iar în Florești a început lucrul la realizarea acestora. Bicicliștii clujeni au sesizat deja probleme la trasarea pistelor. De exemplu, în unele locuri semnele de circulație erau în mijlocul pistei, iar în altele marcajul a fost șters imediat după ce a fost făcut. “Vă rugăm să ne explicaţi de ce în dreptul Teatrului Naţional, la staţia de taxiuri, a fost mai întâi vopsit marcajul pentru staţie peste pista de biciclete, pentru că mai apoi să fie şters acest marcaj. Din banii cui va fi plătită vopseaua irosită?”, scria un clujean, în urmă cu aproximativ două săptămâni, pe un site pentru sesizări și reclamații la adresa Primăriei Cluj-Napoca.