Au venit de la Târgu Jiu la Cluj pentru a naște iar acum vor să dea spitalul în judecată

Dănuţ Şendroiu, tatăl fetiţei decedate la începutul lunii la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj-Napoca, a declarat, sâmbătă, că nu doreşte despăgubiri materiale, în urma demersului pe care îl va face în instanţă, ci vrea ca alţi părinţi să nu mai treacă prin aceleaşi drame, scrie Mediafax.

„Am apelat la profesorul Constantin Ciuce (n.r. - şeful Secţiei de Chirurgie nr. 1 de la SJU Cluj-Napoca) pentru că am primit din partea mai multor medici din Cluj recomandări că dânsul ar putea opera astfel de cazuri şi cea mai bună decizie după momentul aflării diagnosticului a fost să discutăm cu dumnealui şi ne-a primit cu braţele deschise. Am cerut managerului SCJU Cluj-Napoca aprobarea pentru ca domnul Ciuce să îmi opereze copilul şi consider revoltător refuzul acestuia (n.r. - managerul SCJU Cluj, Petru Şuşcă) pe motiv că medicul nu ar avea specialitate de chirurgie pediatrică. Dar, cu toate acestea, în ultimii 20 de ani, domnul profesor Ciuce a operat copii cu rezultate bune. Ne gândim să apelăm la instanţele judecătoreşti şi să dăm în judecată conducerea spitalului, pentru că a refuzat să îl lase pe domnul Ciuce să ne opereze fetiţa. Nu cerem despăgubiri, ci vrem ca alţi părinţi să nu mai treacă prin aceleaşi drame”, a spus Şendroiu.

El a precizat că este din Târgu Jiu şi a optat ca soţia sa să nască la Cluj-Napoca pentru ca, ulterior, fetiţa să poată fi operată aici, deoarece avea unde să locuiască o perioadă mai lungă de timp.

„Aveam de ales între Cluj şi Bucureşti, am ales Clujul”, a mai spus tatăl fetiţei.

Directorul medical al SCJU Cluj-Napoca, Cristina Ghervan, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că în 29 iunie, tatăl fetiţei decedate a cerut aprobarea conducerii unităţii medicale ca fetiţa, care nu se născuse încă, să fie operată de Constantin Ciuce la Secţia Chirurgie nr. 1 de adulţi, în condiţiile în care medicul respectiv nu are specialitatea de chirurgie pediatrică.

„În acel moment, mama era internată la Ginecologie III cu membrane rupte, naşterea fiind iminentă, prematură, sub 32 de săptămâni. S-a decis transferul mamei la Ginecologie I unde există Secţie de Neonatologie. Copilul s-a născut la 1 iulie cu un scor Apgar 3, cântărind la naştere 1,3 kilograme. Şansele de supravieţuire au fost considerate minime, din cauza malformaţiei foarte grave - hernie diafragmatică, care făcea ca, în întregime, organele abdominale să fie siuate în torace, cordul împins în partea dreapta şi plămânul complet nedezvoltat. Bebeluşul nu avea plămân, nu avea cu ce să respire”, a explicat Ghervan.

El a subliniat că a fost convocată o echipă de specialişti care a decis că singura soluţie era transferul bebeluşului la Spitalul ”Marie Curie” din Bucureşti, solicitându-se în acest sens un elicopter, însă copila a murit între timp.

„Încă din aprilie, un medic ginecolog le-a spus părinţilor că acest copil are nevoie de o operaţie imediat după naştere, iar părinţii l-au contactat pe profesorul Ciuce. Acesta nu a înştiinţat conducerea spitalului despre acest caz, nu a convocat o comisie multidisciplinară care să evalueze cazul şi nici nu a solicitat aprobarea conducerii pentru operaţia copilului. Decesul copilului s-a produs din cauza gravităţii malformaţiei. Acest caz ar fi trebuit direcţionat de la început la Bucureşti”, a mai spus directorul medical al SCJU Cluj-Napoca.

La rândul său, şefa Secţiei de Neonatologie a Clinicii de Ginecologie din cadrul SCJU Cluj-Napoca, Gabriela Zaharie, a declarat că şansele de supravieţuire ale fetiţei erau „zero”, chiar dacă ar fi fost operată.

„Era un copil compromis. După naştere, nou-născutul a beneficiat de intubare, am încercat să îl stabilizăm, l-am dus la Terapie Intensivă, să beneficieze de oxigenare, deşi nu avea volum pulmonar. Am luat legătura cu cei de la Spitalul «Marie Curie» din Bucureşti, să îl transportăm cu elicopterul, dar aparatul era în misiune şi ar fi durat, astfel că am decis să îl ducem la Chirurgie Pediatrică, dar a decedat la câteva ore de la naştere în incubatorul ambulanţei care îl transporta”, a explicat Zaharie.

Ea a adăugat că operaţia în cazul unei hernii diafragmatice putea fi făcută de orice chirurg pediatru.

Managerul SCJU Cluj, Petru Şuşcă, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că, în urma unui control al Corpului de control al ministrului Sănătăţii din luna martie, s-a constatat că în Secţia de Chirurgie I, de adulţi, condusă de Constantin Ciuce, au avut loc 35 de operaţii pediatrice, fiind vorba de „nerespectarea prevederilor legale”.

„Putem să operăm dacă nu avem specialitate? Eu, ca manager, pot lua decizii peste legislaţie? Ce se întâmpla dacă aprobam solicitarea de operaţie, iar copilaşul murea pe masa de operaţie? Eu nu am putut să îmi asum această răspundere. Faptul că părintele a solicitat, nu ne absolvea de vină. Nu am nimic cu domnul Ciuce, dar dacă opera copii de 20 de ani nu putea face o structură de copii, nu putea să îşi facă specialitatea? Altfel, ajungem ca un neurochirug să opereze un apendice. Domnul Ciuce ar trebui să îşi facă specialitatea de chirurgie pediatrică şi să facem în structura spitalului un compartiment pentru copii”, a menţionat Şuşcă.

El a menţionat că a întrebat în aprilie şi iunie la Ministerul Sănătăţii dacă este legal sau nu să se facă astfel de intervenţii chirurgicale de către medici care nu au specialitate pediatrică, dar nu a primit un răspuns.

„Domnul Ciuce a făcut o plângere penală împotriva conducerii SCJU pentru abuz în serviciu şi una în contecios administrativ, pentru faptul că reorganizarea spitalului îi afectează activitatea”, a mai spus Petru Şuşcă.

Pe de altă parte, şeful Secţiei de Chirurgie nr. 1 din cadrul SCJU Cluj-Napoca, Constantin Ciuce, a declarat, sâmbătă, corespondentului Mediafax că a operat mai mulţi copii care aveau aceeaşi malformaţie ca a fetiţei care a decedat, iar aceştia au supravieţuit.

„Fetiţa a fost diagnosticată înainte de naştere cu o malformaţie foarte rară, hernie diafragmatică, supravieţuirea în astfel de cazuri este foarte mică. Ce pot să spun este că sunt cinci -şase copii cu această boală rară pe care i-am operat împreună cu echipa din clinică şi toţi au supravieţuit. Pentru ca un profesionist să ceară un aviz unui manager trebuie să ajungă să aibă o justificare. Managerul dirijează activitatea, iar profesionistul, şeful de secţie, decide ce se internează. Responsabilitatea nu este a managerului, ci a chirurgului”, a spus Ciuce.

Acesta a explicat că a început să opereze copii, deşi conduce o secţie de chirurgie pentru adulţi, pentru că mai mulţi colegi medici pediatri şi neonatologi l-au rugat să facă acest lucru în baza experienţei pe care a dobândit-o ca medic chirug de chirurgie generală.

„Nimeni nu a pus la îndoială, în ultimii 20 de ani, ceea ce fac, nici actualul manager. Medicul intervine acolo unde are competenţe, iar această competenţă merge şi pe practica dovedită. Eu nu aveam cum să îi cer managerului dreptul să operez, m-a rugat un coleg să intervin, şi i-am spus şi tatălui copilului că, indiferent de situaţie, dacă cineva îmi cere, îi operez copilul. Sunt medic şi dacă ştiu că pot ajuta, nu pot întoarce spatele unui om. Chiar dacă ar fi existat o şansă cât de mică, trebuia să îi fie oferită acestei fetiţe”, a subliniat Constantin Ciuce.