Actualitate
Iconografia Rusaliilor
Duminica Cincizecimii este sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine.
Prăznuirea acestei sărbători coboară până în vremurile Apostolilor, ea fiind amintită şi în Constituţiile Apostolice, moment când erau eliberaţi sclavii de muncile obişnuite. Pelerina apuseană Egeria ne descrie, în secolul al IV-lea, felul cum se ţinea acest praznic. În acelaşi context Eusebiu al Cezareei, aminteşte de faptul că Cincizecimea se celebra ca o dublă sărbătoare alături de Înălţarea Domnului până la începutul secolului al V-lea. În primele veacuri în timpul privegherilor din ajun se făcea botezul catehumenilor, se împodobeau casele cu ramuri de nuc sau tei, ca o reprezentare a limbilor de foc ale Duhului Sfânt care s-au pogorât peste Apostoli, tradiţie păstrată şi azi în Biserica Ortodoxă.
Textul scripturistic amintit în Faptele Apostolilor (2 1-21), ne descrie momentul pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli adunaţi împreună în ziua Cincizecimii.
Pogorându-se din cer un tunet ca o suflare de vânt vijelios a umplut locul unde erau ei adunaţi; arătându-li-se nişte limbi de foc, ce s-au lăsat pe fiecare dintre ei. Umpluţi de Duhul cel Sfânt ei au început să vorbească în alte limbi, vestind după puterea Duhului.
Erminia de la Athos istoriseşte minunea pentru a fi călăuză iconarilor: Casă şi într-însa cei 12 apostoli şezând împrejur pe scaune. Şi în spatele lor o cămară mică, şi în ea un om ţine înaintea lui o năframă, cu amândouă mâinile; şi în năframa aceea 12 hârtii înfăşurate şi purtând (fiecare câte o) coroană în capătul ei; şi deasupra omului scrierea aceasta: Lumea. Şi deasupra casei Sfântul Duh, în chip de limbi de foc, cu multă lumină; şi 12 limbi de foc coborând şi şezând pe (creştet la) fiecare din apostoli.
Una dintre cele mai vechi imagini ale temei, care datează din veacul al VI-lea, este ilustrată în Evanghelia lui Rabula. În mijlocul celor 12 Apostoli, în picioare, e prezentă Maica Domnului într-un interior luminat. Deasupra lor este redat simbolul Duhului Sfânt, porumbelul ce coboară din cer; iar limbile de foc aeriene, uşoare, pâlpâie, evocând ca un mister un eveniment neobişnuit. Chipurile Apostolilor foarte expresive sunt întoarse spre privitor.
Exemple specifice acestui subiect iconografic întâlnim şi în Capadocia în secolul al X-lea, sau în cel următor, unde, într-o frescă unde pe o semiboltă cilindrică Apostolii stau aşezaţi pe scaune, ei poartă nimb, în mâini ţin câte o carte, veşmântul lor este în togă siriană. În centrul compoziţiei, închis într-un medalion de lumină, se vede tronul Celui de Sus şi crucea în vârful căreia stă porumbelul cu aripile întinse. Cele 12 raze de lumină, pictate ca nişte ramuri fără frunze pornesc de la baza medalioanelor oprindu-se deasupra capetelor Apostolilor.
În catoliconul de la Mânăstirea Hilandar, din Sfântul Munte Athos, în locul Cosmosului îl observăm pe profetul Ioil purtând coroană de rege. Prezenţa sa este atribuită profeţiei sale: „Eu voi turna din Duhul Meu peste tot trupul; şi fiii voştri şi fiicele voastre vor profeţi, bătrânii voştri vise vor visa şi tinerii voştri vedenii vor vedea. Şi'n zilele acelea Eu peste robi şi peste roabe voi revărsa din Duhul Meu” (Ioil 3, 1-5)
În secolul al XII-lea aceeaşi temă este ilustrată în tehnica mozaicului în mai multe monumente printre care un model îl reprezintă cel de la biserica Osios Lukas din Grecia. În acest exemplu redat pe cupola altarului, Apostolii sunt dispuşi simetric, iar deasupra lor apare simbolul Duhului Sfânt, porumbelul într-o formă circulară plasat pe Tronul Hetimasiei, de culoarea albastru închis, în timp ce întreaga scenă se profilează pe un fond de aur.
În icoanele bizantine şi cele post bizantine, la baza compoziţiei întâlnim bustul unui rege ce are 12 suluri cuprinse într-un văl în braţele sale; acesta simbolizează Cosmosul sau lumea ce a primit harul Duhului Sfânt.
Dintre cele mai frumoase realizări din spaţiul românesc, reţinem ampla desfăşurare a acestei scene aflată în absida sudică a naosului de la mănăstirea Probota, datând din anul 1532. Apostolii înfăţişaţi pe acelaşi plan, într-o friză expresiv ritmată, sunt reprezentaţi în plină mişcare a gesturilor. În partea mediană stau Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel cu mâinile uşor ridicate în atitudini similare, având şi câte un rotulus închis, detaliu pe care îl consemnăm şi la ceilalţi Apostoli. Două corpuri simetrice de clădiri secondează planul secund. Din înaltul cerului este zugrăvit porumbelul pe o stea cu trei colţuri, semn al prezenţei trinitare, încadrată de un semicerc din care pornesc razele de lumină spre Ucenici. La baza lucrării, în proporţii monumentale îl observăm pe regele bătrân cu nimb, semn al lumii căzute, aflat într-un loc întunecat ce simbolizează, de asemenea, lumea ce a fost până atunci fără credinţă. El este înveşmântat într-o mantie de culoarea roşie ce desemnează jertfele de sânge ale diavolului, cu cele 12 filactere închise semn al propovăduirii apostolice. Cromatica contrastantă dar rafinat orchestrată lasă să se întrevadă un desen viguros, liber şi grav. Unitatea stilistică a redării, aşează această frescă drept una dintre cele mai valoroase realizări din pictura postbizantină de la noi.
Prezenţa Fecioarei în ambianţa celor 12 Apostoli la Cincizecime am întâlnit-o în primele exemple, ea devenind o constantă în iconografia răsăriteană şi în cea apuseană; la baza acestui detaliu iconografic se aminteşte versetul 14 din capitolul 1 al Faptelor Apostolilor dinainte de Pogorâre: Toţi aceştia într'un cuget stăruiau în rugăciune, împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Iisus, şi cu fraţii Lui. Unele reprezentări iconice, în special icoanele ruseşti nu o reprezintă pe Fecioară, locul ei, central, fiind lăsat liber, semn ce defineşte prezenţa nevăzută a Mântuitorului.
Existenţa Apostolului Pavel semnalat în iconografia Înălţării şi a Cincizecimii apare din raţiuni simbolice deoarece el avea să devină unul dintre corifeii Apostolilor.
În spaţiul bisericii tema se află în ciclul praznicelor pe iconostas sau pe bolta în leagăn de deasupra lui, rarele exemple ne-o prezintă şi pe absida sudică din naos.
Redescoperind atmosfera de unitate şi credinţă dar şi de bucurie a prezenţei Sfânt Duh până la sfârşitul veacurilor, să rostim asemenea Sfinţilor Apostoli troparul sărbătorii: Binecuvântat eşti, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce preaînţelepţi pe pescari i-ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt; şi printr-înşii lumea ai vânat, Dătătorule de viaţă, slavă Ţie!
„Rusaliile şi creştinismul contemporan”, Pr. Stelian Tofană în Dialog cu Episcopul Florentin Crihălmeanu
Cea de-a IV-a conferinţă din proiectul „Dialogurile TVR” a avut loc joi, 16 iunie, la Cluj-Napoca. Părintele profesor dr. Stelian Tofană de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj şi invitatul său, Preasfinţitul Florentin Crihălmeanu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, au discutat pe tema „Rusaliile şi creştinismul contemporan”. La final, aşa cum se procedează de fiecare dată, participanţii au putut adresa întrebări pe marginea temei actuale, cărora cei doi conferenţiari le vor răspunde.
Prezenţa episcopului greco-catolic, Preasfinţitul Florentin, a accentuat dimensiunea ecumenică a proiectului, care, în general, se vrea a fi unul ecumenic. „Oamenii care vin trebuie să găsească aici un răspuns la întrebările lor nu confesionale, nu legate de o Biserică, ci întrebări care ţin de viaţă, de religie. Sigur, mă aştept la întrebări provocatoare care ţin de conferinţă, dar obiectivul acestui program nu este de a fi unul confesional, ci ca orice creştin, orice om care se găseşete acolo să poată pune întrebări indiferent de confesiunea lui, să nu aibă nicio rezervă”, a spus părintele Tofană.
Suntem contemporani cu evenimentul Rusaliilor?
În conferinţa de joi, părintele prof. univ. dr. Stelian Tofană a arătat, alături de invitatul său, că Biserica trebuie percepută ca având un rol crucial într-o societate aflată în curs de degradare. „Mai multe sunt motivele pentru care am ales această temă, poate cel mai important e legat de a accentua cât de importantă este pentru societatea noastră Biserica, ce rol are Biserica noastră pentru tineri, dar nu numai. Când am ales această temă m-am gândit, în primul rând, la rolul pe care Biserica îl are astăzi, în societatea în care trăim, iar pe de altă parte de a răspunde la o întrebare crucială pentru noi, oamenii acestui timp, şi anume dacă noi mai suntem contemporani cu evenimentul Rusaliilor sau nu. Este foarte important răspunsul la această întrebare, pentru că dacă suntem contemporani cu evenimentul Rusaliilor, trăim sub împărăţia de putere a Duhului Sfânt şi atunci trebuie să ştim cum se manifestă Duhul astăzi şi nu ne este totuna cum trăim”, a argumentat părintele profesor Stelian Tofană.
În această zi de joi participanţilor li s-a oferit spre audiţie Fantezia pentru vioară (flaut) şi harpă op. 124 de Camille Saint-Saëns, în interpretarea solistelor Terebesi Bea şi Delia Băcneanu de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.
Seria conferinţelor „Dialogurile TVR” a fost deschisă în luna martie a acestui an, fiind organizată de TVR Cluj, post de televiziune care difuzează ulterior fiecare conferinţă. Seria conferinţelor va fi întreruptă în perioada iulie-august, pr. prof. dr. Stelian Tofană venind din nou să conferenţieze în mijlocul clujenilor în luna septembrie.
Sfinţirea Bisericii Tuturor Sfinţilor din cartierul Mănăştur Pr. Bogdan Ivanov
Un eveniment important pentru Clujul ortodox, va avea loc duminică, 19 septembrie 2011, când Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei va sfinţi biserica cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor” din cartierul Mănăştur, una din cele mai impunătoare ca arhitectură, dar şi locaşul de rugăciune al uneia dintre cele mai active misionar parohii din oraş. Începând cu orele 9.00 va fi oficiată slujba de târnosire a bisericii, care include, pe de-o parte, ritualul sfinţirii exteriorului bisericii şi procesiunea din jurul ei cu sfinte moaşte, urmat de sfinţirea sfintei mese, prin aşezarea în ea a sfintelor moaşte a hrisovului şi ungerea ei cu sfântul mir. Slujba sfinţirii va fi urmată de la ora 10.00 de Sfânta Liturghie arhierească oficiată pe o esplanadă din faţa bisericii de Mitropolitul Andrei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.
La încheierea slujbei, Părintele Mitropolit le va acorda preoţilor slujitori ai acestei biserici, Pr. Horea Petrea şi Pr. Mircea Marin Oros, distincţia de iconom stavrofor, iar celor care au sprijinit prin efortul lor ridicarea noului lăcaş de cult „Diploma de aleasă cinstire”, în semn de apreciere şi recunoştinţă pentru implicarea jertfelnică în ctitorirea bisericii.
În toată ziua sfinţirii bisericii, credincioşii vor putea intra în sfântul altar şi să sărute sfânta masă, fiind singurul moment în care acest lucru le este permis şi femeilor.
Biserica a fost zidită între anii 2002 şi 2011, după un proiect întocmit de Arhitectul Alexandru Lădariu şi a fost pictată în tehnica „a fresco” de către pictorul Alexandru Crişan şi echipa domniei sale. Iconostasul în lemn de tei a fost realizat de meşterul Eugen Raţ din Gherla şi a fost împodobit cu icoanele realizate pictorul Alexandru Crişan. Mobilierul din biserică a fost realizat în atelierele lui Nicolae Câmpean din Sânmărghita, judeţul Cluj.
Construcţia întregii Biserici s-a realizat prin contribuţia credincioşilor parohiei, care au fost şi cei mai importanţi susţinători morali şi financiari, în sprijinul cărora s-au implicat jertfelnic sponsori şi donatori, alături de Ministerul Culturii şi Cultelor, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj.
Cu timpul această comunitate parohială a devenit una din cele mai articulate şi active misionar din întregul oraş, fapt datorat atât implicării preoţilor care o slujesc, cât şi credincioşilor care şi-au asumat activ misiunea de creştini. Aici există de peste 5 ani un atelier de pictură ce poartă numele „Micul iconar” şi în care copiii din parohie au şansa de a-şi petrece timpul liber şi de a-şi dezvolta simţul artistic în ambianţa bisericii.
dezvolta simţul artistic în ambianţa bisericii.