Reogranizarea administrativă, între “dialog” şi spectrul Diktatului

Acesta,  va avea drept consecinţă epurarea etnică a românilor din arcul intracarpatic.

 

La Budapesta, vicepremierul Semjen Zsolt spune că reorganizarea administrativă este “o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din Ţinutul Secuiesc şi Transilvania”. La Cluj, UDMR şi PDL vor să folosească “armele dialogului”.

 

 

Proiectul reorganizării administrativ teritoriale presupune folosirea “armelor dialogului, pentru a nu ne întoarce la politica anilor ‘90”.

 

Liderii PDL şi UDMR Cluj, deputaţii Daniel Buda, respectiv Mate Andras, consideră că se poate ajunge la o înţelegere “la masa de lucru a dialogului, nu prin proteste”. Pe de altă parte, ambii sunt de părere că “trebuie acceptat dreptul la liberă exprimare al cetăţenilor”.

 

Forumul Românilor ameninţă cu manifestări publice

 

Solicitările UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc şi mai nou a zonei de vest (părţi din Bihor, Satu Mare şi Sălaj) au creat nemulţumiri în rândul societăţii civile. La doar o zi după ameninţările cu proteste şi cu acte de nesupunere civică ale Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), în cazul adoptării variantei de regionalizare a României în forma propusă de PDL, Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a luat poziţie. Reprezentanţii acestuia resping orice variantă de reîmpărţire administrativ-teritorială a României care să contureze înfiinţarea “enclavei etnice autonome Ţinutul Secuiesc”.

Reprezentanţii Forumului susţin că se vor opune unui astfel de proiect prin toate mijloacele legale, inclusiv prin organizarea de manifestări publice de amploare.

 

Proiectul UDMR reconstituie graniţele Diktatului din 1940

 

Conducerea Forumului menţionează că proiectul de reorganizare a regiunilor iniţiat de UDMR reconstituie virtual graniţele stabilite prin Diktatul de la Viena din 1940 şi va avea drept consecinţă epurarea etnică a românilor din arcul intracarpatic.

Liderii Forumului sunt nemulţumiţi şi de faptul că discuţiile politice referitoare la judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, indiferent de tema dezbaterii, ignoră existenţa, interesele, valorile şi aspiraţiile celor 400.000 de români care trăiesc pe aceste meleaguri. Ei condamnă declaraţiile publice “iresponsabile şi incitările la nesupunere civică sau violenţă” lansate în ultimul timp de câţiva importanţi lideri politici maghiari, precum şi de formatori de opinie din mass media de limbă maghiară.

”Formarea unui judeţ care să înglobeze actualele judeţe Covasna, Harghita şi Mureş, după modelul stalinist al Regiunii Autonome Maghiare, va adânci discriminarea românilor din acest areal şi va constitui o etapă majoră în realizarea proiectului hungarist de instituţionalizare a ţării secuilor şi de scoatere a acestuia de sub autoritatea statului român”, se arată într-un comunicat al FCRCHM.

Forumul Civic al Românilor înglobează aproape 40 de organizaţii civile din cele trei judeţe, iar preşedintele de onoare al acestuia este ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei.

 

Buda: “Armele sunt ale dialogului”

 

Preşedintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, susţine că trebuie să respectăm libertatatea de exprimare, însă “toate reacţiile din ultima vreme ale societăţii civile vin pe fondul unei insuficiente neînţelegeri asupra a ceea ce înseamnă acest proiect”.

“Nici românii, nici maghiarii nu vor un stat centralizat, cu o administraţie mai puţin eficientă. Aceste reacţii vin dintr-o lipsă de comunicare. Şi pentru UDMR, şi pentru PDL armele sunt ale dialogului. Există şi varianta renunţării la reorganizarea administrativ-teritorială, însă cu consecinţe de nedorit pentru România; dar nu vrem să se ajungă la instabilitate politică. Este un proiect foarte important. Trebuie să reamintim faptul că această problemă a reîmpărţirii a fost pusă încă din 2003 în discuţie. Acest proiect trebuie înţeles şi discutat, acest lucru se face prin dialog”, a declarat pentru monitorul Daniel Buda.

 

Călian: “Românii răspund pe măsură”

 

Deputatul PDL Petru Călian crede că reacţia românilor din Covasna este firească având în vedere solicitările UDMR.

“Este o reacţie firească, cea a românilor de acolo. Toţi cetăţenii români trebuie să aibă drepturi egale. La asemenea atitudini, din ultima vreme românii răspund pe măsură. Se simt nedreptăţiţi pe bună dreptate. Când intri într-un magazin spui bună ziua în limba română, nu în maghiară… Dar cred că trebuie evitate asemenea dispute”, a spus el. Referindu-se la ameninţările cu proteste civice lansate de Consiliul Naţional Secuiesc, deputatul Călian crede că în România UDMR este bine reprezentată în Parlament, iar “acest lucru trebuie să ducă la un echilibru nu să dezbine”.

Mate crede că s-a întors în ‘90

 

Liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras, este de părere că toate reacţiile din ultima vreme ne “întorc în timp”.

“Pot spune că, din păcate, scena politică din România s-a întors în anii ‘90. Extremismul dint-o parte sau alta nu are cum să facă bine şi nu poate fi acceptat, în general. Românii de acolo se simt nedreptăţiţi; este de înţeles, după cum este de înţeles faptul că fiecare societate civilă are dreptul să protesteze. Cei de acolo au dreptul să protesteze, dar nu cred că este cazul. Nu trebuie să se ajungă la proteste sau ameninţări, mă refer aici şi la cele amintite de CNS, pentru că lucrurile se rezolvă la masă, printr-o înţelegere politică”, a explicat pentru monitorul deputatul Mate.

 

 

Vicepremierul maghiar Semjen: “Reorganizarea administrativă, o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din Ţinutul Secuiesc şi Transilvania”

 

Proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice, o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din Ţinutul Secuiesc şi Transilvania, afirmă vicepremierul ungar Zsolt Semjen.

“Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică”, subliniază Semjen, citat de Mediafax.

Potrivit vicepremierului ungar, planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vreamea regimului Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Poziţia Ungariei este că, indiferent dacă vor fi operate aceste modificări, “realitatea” Ţinutului Secuiesc trebuie respectată, a adăugat vicepremierul de la Budapesta.

 

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a fost invitat azi la sediul Ministerului Afacerilor Externe pe tema recentelor declaraţii ale unor oficiali ungari privind reorganizarea administrativ-teritorială a României. În cadrul întâlnirii, partea română şi-a exprimat dezacordul faţă de declaraţiile publice ale autorităţilor ungare referitoare la proiectul reorganizării administrative a României, se arată într-un comunicat al MAE. 'Partea română a apreciat ca neuzual şi nepotrivit demersul public al părţii ungare în condiţiile în care reorganizarea teritorială a Romaniei este o chestiune strict de politică internă, iar dezbaterea publică pe marginea acestui proces a fost lansată de puţin timp', precizează sursa citată. Vicepremierul ungar Zsolt Semjen a declarat joi la postul public de televiziune ungar, citat de MTI, că împărţirea pe regiuni a României, aşa cum a fost ea propusă, reprezintă 'o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice a ţării' şi 'o ameninţare serioasă pentru supravieţuirea etnicilor maghiari'. Viceprim-ministrul de la Budapesta a susţinut că în trecut au mai fost puse în discuţie astfel de proiecte de reorganizare şi că este greu de spus în actualele circumstanţe politice 'furtunoase' din România 'cât de serioase sunt aceste planuri'. 'Pentru etnicii maghiari este o chestiune de viaţă şi de moarte ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele cu populaţie maghiară să rămână unite', a spus Semjen. 'România şi-a asumat chiar obligaţii internaţionale să nu-şi schimbe cu forţa harta etnică', a adăugat el. Vicepremierul ungar a afirmat de asemenea că noua propunere de împărţire administrativă evocă amintirea neplăcută a măsurilor antimaghiare din perioada lui Ceauşescu, când a fost desfiinţată regiunea autonomă Mureş. Poziţia Ungariei este că, dacă schimbările anunţate vor fi puse în practică, 'realitatea Ţinutului Secuiesc trebuie respectată', a notat oficialul ungar. Acesta a mai remarcat că, dacă va avea loc fuzionarea judeţelor propusă de PDL, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative va scădea dramatic.