Actualitate
Şoseaua din Cluj care îşi cere anual tributul. Cum a ajuns Curba Morţii cel mai ÎNFRICOȘĂTOR loc pentru şoferi? AICI ȘI-AU PIERDUT VIAȚA ZECI DE OAMENI. Iată explicaţiile psihologilor - HARTĂ
Zeci de persoane moarte, sute de persoane rănite grav. Viteza, necunoaşterea zonei, neatenţia. Sunt doar câteva dintre cauzele care au dus, de-a lungul vremii, la producerea a sute de accidente pe Dealul Feleacului. Curba Morţii, zona cea mai “fierbinte” a dealului, este cunoscută în întreaga ţară şi anual, aici, au loc accidente grave soldate cu decesul a zeci de persoane. Inclusiv poliţiştii nu mai ştiu câte accidente au avut loc în zonă după Revoluţie, datele oficiale ale Poliţiei Rutiere fiind doar din anul 2000. Nici cei mai în vârstă locuitori ai comunei Feleacu nu ştiu de unde vine denumirea de Curba Morţii, ea perpetuându-se din moşi-strămoşi.
Accidentul rutier din Constanţa de la începutul lunii august în care şi-au pierdut viaţa nu mai puţin de cinci persoane a adus în discuţie pe un val de emoţie colectivă montarea separatoarelor mediene pe toate drumurile naţionale cu două benzi. În strânsă legătură cu tragicul eveniment din Constanţa, Monitorul de Cluj vă prezintă povestea dramatică a locului din Cluj în care zeci de suflete şi-au găsit sfârşitul în accidente rutiere şi cum explică psihologii de ce şoferii uită în timp ce conduc locurile în care alţi oameni au murit violent.
Separatoare de benzi există de câţiva ani şi în Curba Morţii din Dealul Feleacului, un loc foarte cunoscut de clujeni, în care zeci de şoferi şi-au pierdut viaţa.
Statistici negre
Curba Morţii este prezentată de Wikimapia drept „cea mai periculoasă curbă din Dealul Feleacului, fiind locul în care au avut loc multe accidente”. Potrivit statisticilor pe care Poliţia Rutieră le deţine, în Curba Morţii au murit în perioada 2000-2015 în accidente rutiere 9 persoane. Tot datele statistice arată că din vârful Dealului Feleacului până la sensul giratoriu care duce în Făget au decedat 16 persoane.
Un panou vechi amplasat acum mai bine de zece ani la baza fostul punct de control al Poliţiei din Dealul Feleacului le atrage atenţia şoferilor că în perioada 2000-2004 au decedat în zonă 33 de persoane în 73 de accidente rutiere.
Explicaţiile psihologilor
Psihologul clujean Daniel David susţine că un rol foarte important pentru diminuarea accidentelor rutiere grave îl au panourile de atenţionare pentru că şoferii, în timp ce conduc, se concentrează mai mult la drum, nu la locurile în care s-au petrecut accidente.
„Mulţi şoferi uită locurile în care se petrec frecvent accidente. Din această cauză sunt importante panourile care să-i atenţioneze de pericolul din zona respectivă. Atunci când porneşti la drum te focalizezi strict la drum. De asta este foarte important să fie cât mai multe semne”, a explicat psihologul clujean Daniel David.
Cum încearcă Poliţia să diminueze accidentele
Poliţiştii încearcă din răsputeri să reducă accidentele rutiere din Curba Morţii prin numeroase controale şi campanii de conştientizare a şoferilor cu privire la pericolul la care se supun în zonele periculoase.
„Pe tronsoanele de drum unde se înregistrează mai multe accidente rutiere grave, poliţişti acţionează în trei schimburi pentru controlul circulaţiei şi impunerea legislaţiei rutiere, iar suplimentar se asigură prezenţa în trafic a poliţiştilor rutieri din cadrul posturilor comunale care acţionează în baza graficelor de circulaţie. Activităţile de combatere a infracţionalităţii şi de aplicare a măsurilor coercitive s-au concretizat în organizarea de acţiuni în echipe mixte formate din poliţişti rutieri şi reprezentanţi R.A.R., I.S.C.T.R. şi S.D.N. S-a acţionat cu aparate radar mobile în zilele şi orele pretabile comiterii de accidente rutiere pentru disciplinarea conducătorilor auto care circulă cu viteză excesivă şi responsabilizarea acestora cu privire la obligativitatea portului centurii de siguranţă”, au declarat reprezentanţii IJP Cluj.
Au auzit de curbă de când erau mici
Localnicii din Dealul Feleacului au auzit de Curba Morţii de când erau mici de la moşi-strămoşi. „Până nu au făcut centura au fost foarte multe accidente. Acum s-a mai eliberat drumul. Eu sunt din 1976. Ştiu de denumirea asta de Curba Morţii de când eram micuţ. Nu pot să vă zic exact de când are denumirea asta curba. Exact cine i-a pus denumirea asta nu ştiu. De când au pus parapeţii nu mai sunt atâtea accidente aici”, a spus Vasile Cojocneanu, un localnic care stă la câteva sute de metri de curbă. Mama acestuia, localnică şi ea în Dealul Feleacului de când se ştie, a auzit de Curba Morţii tot din copilărie.
Un fost inginer, actualmente pensionar, cunoaşte bine locurile şi povesteşte că în foarte multe accidente au fost implicaţi şoferi care nu cunoşteau traseul şi în special maşini încărcate de mare tonaj care circulau cu viteză excesivă.
„Eu sunt de profesie inginer. Problema este că acum de când există mai multă comunicare s-ar putea rezolva. Atunci toată lumea venea şi se trezea într-o curbă periculoasă. Foarte multe accidente nu s-au întâmplat de la localnici. Coborau cu maşinile încărcate cu viteză mare, în viteza a patra, şi când se trezeau cât de mare era curba încercau să bage maşina în viteza trei. Foarte multe maşini cu capacitate mare s-au răsturnat aici. Erau încărcate să zicem cu zece tone şi când o scăpau nu mai aveau ce să-i facă. Pe mulţi pe care i-am auzit care au scăpat cu viaţă din accidente ziceau «băi cu chiu cu vai de-abia am reuşit-o»”, a declarat Miron Nicolae.
O parte avea noroc. O parte, nu
El a mai povestit că înainte să fie instalat parapetul din beton foarte mulţi şoferi ajungeau cu maşinile în livada Palocsay şi doar o parte din ei „aveau noroc”.
„Când nu a fost zidul foarte mulţi o luau prin pomi şi se opreau. O parte aveau noroc. O parte mureau. Foarte multe accidente s-au întâmplat din necunoaşterea zonei. Trebuie un panou mult mai sugestiv, zic eu, ca omul când vine să vadă. Nu aşa, scris mărunt. O poză care să sară în ochi. Omul să zică «băi, ce-i aici?». Aşa, că scrie pe un panou că au murit câţiva oameni nu-i chiar aşa. Mai sunt şi accidente în care maşinile aveau defecţiuni la maşină. Defecţiunea a fost mică pentru un drum normal, însă în Curba Morţii se schimbă situaţia”, a conchis Miron Nicolae.
Un alt localnic îşi aduce aminte de două accidente în care au fost implicate TIR-uri care transportau vinuri şi beri.
„Cel care a intrat recent cu TIR-ul se zice că ducea ceva în oraş. Îmi aduc aminte de unul săracul, dar nu în Curba Morţii s-a întâmplat, de la sensul giratoriu mai jos, a mers cu maşina până în faţa Catedralei pentru că nu a mai avut frâne. El transporta vin. Apăi tot câte o sticlă şi un vin era pe jos. A mai fost unul care transporta bere. De la sensul giratoriu din Zorilor până jos în Cluj numai bere era pe jos. Nu mai ştiu exact anul în care s-a întâmplat”, a spus Vasile Tanţău.