Simulator: Trece sau nu trece în JAI propunerea Comisiei Europene privind cotele obligatorii de refugiați?

După poziţiile exprimate până acum se conturează un grup de state care ar vota pentru aprobarea cotelor de refugiaţi şi un alt grup care se opune propunerii CE. Sunt şi o serie de state care nu şi-au exprimat clar poziţia, în timp ce România și Bulgaria ar putea condiționa votul de aderarea la Schengen.

Potrivit Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, votul în JAI la propunerile Comisiei Europene se dă prin majoritate calificată. Se ajunge la această majoritate dacă 55% dintre statele membre votează ”pentru”. În practică asta înseamnă 16 state din 28 cu condiția ca acestea să reprezinte cel puțin 65% din populația UE.

Există însă și situații speciale, așa cum s-ar putea întâmpla și luni, scrie euroactiv.ro.

Atunci când la vot nu participă toți membrii Consiliului, de exemplu datorită unei posibilități de a nu participa (opt-out) în anumite domenii de politică, o decizie se adoptă dacă 55% dintre membrii Consiliului participanți, reprezentând cel puțin 65% din populația statelor membre participante, votează ”pentru”. În mod normal, această situație specială ar trebui să se aplice, luni, deoarece pentru Danemarca, Irlanda și Marea Britanie nu se aplică măsura cotelor obligatorii, ca urmare a derogării de care beneficiază în baza tratatelor europene.

Ca și în alte situații, nu se va ajunge însă la vot dacă nu va exista un consens în prealabil, astfel că miniștrii de interne îi vor lăsa pe șefii de stat și de guvern din Consiliul European să tranșeze problema. Anticipând un astfel de ”deznodământ” la JAI, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat, vineri, că va convoca un summit extraordinar în septembrie.

Pe site-ul Consiliului există un simulator de vot, cu ajutorul căruia se pot face simulări privind rezultatul votului pe baza majorității calificate.

După poziţiile exprimate până acum se conturează un grup de state care ar vota pentru aprobarea cotelor de refugiaţi şi un alt grup care se opune propunerii CE. Sunt şi o serie de state care nu şi-au exprimat clar poziţia.  

Germania: Este principalul susținător al primirii refugiaților de către statele membre ale Uniunii Europene.

Suedia: După Germania, Suedia a primit până acum cel mai mare număr de refugiați.

La unison, oficialii români au declarat, în mai multe rânduri, că România poate primi doar circa 1.700 de refugiați, deoarece aceasta este capacitatea de cazare, în cele șase centre pentru solicitanții de azil.

Austria: Viena nu şi-a exprimat clar poziţia, dar cancelarul Werner Faymann a ameninţat, recent, statele est-europene cu consecințe financiare, dacă nu vor fi de acord să primească refugiați.

Olanda: Votul Olandei rămâne o necunoscută, întrucât depinde de îndeplinirea unor condiţii.

Franţa: Preşedintele Francois Hollande a anunţat că Franţa va primi 24.000 de refugiaţi în următorii doi ani şi a precizat că este pregătită să preia "câteva sute sau chiar o mie" de refugiaţi care au ajuns din Ungaria în Germania.

Croaţia: Autorităţile de la Zagreb nu au ridicat obiecţii şi sunt gata să primească cei 3.200 de refugiaţi repartizaţi.

Italia, Grecia și Ungaria nu sunt incluse în acest sistem de cote obligatorii, urmare a faptului că sunt țările confruntate direct cu afluxul de refugiați.

Marea Britanie a anunțat că nu va lua parte la cotele obligatorii, dar că va lua 20.000 de sirieni din taberele din Orientul Mijlociu.

Danemarca a precizat, vineri, că nu va participa la sistemul de cote obligatorii propus de Comisie.

Irlanda, în schimb, a decis să primească 4.000 de refugiați.