Bursa Erasmus: cât dai şi cât face

În fiecare an, mii de studenţi se înscriu în programul de mobilităţi de studiu Erasmus. Cea mai dorită destinaţie este Spania, urmată de Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia. Comisia Europeană descrie studentul Erasmus tipic aşa: 22 de ani, femeie în 60% din cazuri, alege de cele mai multe ori să plece doar pe durata unui semestru, curios, adaptabil şi obişnuit să gândească critic pentru a rezolva probleme. Comisia Europeană nu descrie, însă, deloc, experienţa tipică a studentului Erasmus.

Erasmus în Spania

Spania a primit în 2012-2013 mai mult de 40 000 de studenţi Erasmus şi a fost cea mai dorită destinaţie. Vrăjiţi de ţara în care s-a născut dansul flamenco şi unde s-a inventat sangria, vinul roşu amestecat cu bucăţi de fructe, studenţi de peste tot merg să studieze la o universitate de acolo. Elena Stolerciuc este acum în Madrid unde studiază timp de un semestru. Nu ştie exact de ce a ales Spania ca ţară de destinaţie dar a fost surprinsă de ce a descoperit acolo. „Spania nu e atât de ieftină pe cât crede toată lumea”, a zis ea. Cifrele dovedesc asta. Plăteşte 200 de euro chiria în fiecare lună, dar nu locuieşte în Madrid, ci în afara oraşului. „Am avut noroc că noi, studenţii, plătim transportul doar 20 de euro pe lună.” Mai departe, strictul necesar în ceea ce priveşte mâncarea o costă 30 sau 40 de euro pe săptămână. E un total de 380 de euro daţi în fiecare lună doar pentru condiţii minime de trai. „E destul de scump să ieşi într-un club: plăteşti 15 euro intrarea, dai 5 euro pe o bere sau 10 pentru un shot. Mulţi colegi de-ai mei îşi cumpără bere sau vin din supermarket şi beau în metrou în drum spre oraş. E ironic că e băutura mai ieftină decât mâncarea. ”

Erasmus în Suedia

Daria Zamă s-a întors recent din Suedia. La fel ca Elena, a ales să plece tot un semestru în Jönköping, un orăşel universitar care se află la 323 de kilometri de capitala suedeză Stockholm. În cazul Dariei, calculele sunt şi mai dezastruoase. Plătea 280 de euro chiria pentru o cameră mică şi între 15 şi 20 de euro în fiecare zi pentru mâncare. 730 de euro; atât te costă să fii student Erasmus în Suedia. Pe lângă asta, intervine preţul unei vieţi active din punct de vedere social. În ţara cu cele mai multe restricţii asupra consumului de alcool din Europa, să vrei să bei o bere într-un bar e scump: 79 de coroane suedeze sau aproximativ 8 euro. A cunoscut oameni care plăteau toate aceste cheltuieli singuri, ajutaţi de părinţi. Daria a beneficiat de bursă Erasmus. Alţii pe care i-a cunoscut acolo nu au fost atît de norocoşi. Au suportat costurile mari, ajutaţi de părinţi, doar pentru că îşi doreau foarte mult să trăiască experienţa aşa cum şi-o imaginaseră: student Erasmus în Suedia.

Bursa Erasmus

Uniunea Europeană acordă burse aproape tuturor studenţilor care pleacă în altă ţară prin proiectul Erasmus. Un student din România, de la Universitatea Babeş-Bolyai este îndreptăţit la aproape 500 de euro pe lună, din care primeşte 25% abia după ce se întoarce. În concret, un student care decide să plece doar un semestru va primi, în total, aproape 2500 de euro (pentru un semestru de 5 luni). Din aceştia, la două săptămâni după plecare, I se vor da 2000 de euro. La întoarcere, va primi restul de 500, dar doar dacă şi-a îndeplinit responsabilităţile academice şi birocratice. Li se vor da banii înapoi acelora care nu au lipsit de la cursuri, nu au picat examene şi doar dacă s-au întors cu muntele de hârtii care să ateste toate acestea. În 2013-2013 bursa medie la nivel European a fost de 253 de euro în fiecare lună. Să fii student Erasmus pare o investiţie mai mult decât o experienţă, ţinând cont de aceste cifre.

Costuri iniţiale

Preţul unui bilet de avion dus înspre destinaţiile cele mai populare printre bursierii Erasmus este prima cheltuială mare de care se lovesc studenţii. Ca să poată pleca, au nevoie să prezinte dovada biletului de transport, cu mult timp înainte de a primi bursa. Atât Daria, cât şi Elena au spus că nici prin cap nu le-a trecut să se gândească la bani înainte de a-şi alege ţara în care vor să studieăe timp de un semestru întreg. Au ajuns, totuşi, să facă calculele mai târziu.

De ce pleacă studenţii

De ce aleg totuşi studenţii să plece? „Principalul motiv a fost sistemul de învăţământ. [...]Focusul era pe dorinţele şi nevoile elevului şi i se ofereau toate condiţiile necesare pentru a avea un  mediu de studiu cât mai bun.”, a spus Daria Zamă legat de motivele alegerii ei. Uniunea Europeană prezintă timpul petrecut în calitate de student Erasmus drept posibilitatea de a te integra în medii multiculturale şi de a căpăta o viziune nouă asupra lumii şi asupra oemnilor din jur. Elena Stolerciuc povesteşte cum a trăit asta în a doua zi în Madrid. „Era ziua mea şi mă simţeam foarte deprimată. Eram departe de casă şi de prieteni, într-un loc în care nu cunoşteam încă pe nimeni. Trebuia să îmi fac cardul de student în ziua aia aşa că m-am dus la biroul responsabil cu aşa ceva. Acolo şi-au dat seama că e ziua mea şi au început toţi să îmi cânte La mulţi ani. M-am simţit foarte bine primită.”

Sunt mai mult de 2000 de instituţii pe continent care trimit studenţi Erasmus prin toată Europa. Sunt milioane de studenţi care fac parte din categoria bursierilor Erasmus. Fie că pleacă pentru experienţa socială, sau pentru cea academică, constanta printre ei este că sunt dispuşi să facă sacrificii financiare de dragul statutului de student Erasmus şi beneficiile care vin odată cu acesta. Pentru ei, să decopere motive noi de predare sau să cunoască oameni de peste tot depăşeşte orice parte negativă.