Mai ţineţi minte programul municipalităţii de asfaltare a 288 de străzi? Primăria Cluj trebuie să plătească 50.000 de euro firmelor care s-au ocupat de modernizare

Programul de reabilitare a celor 288 de străzi a demarat în anul 2005, lucrările fiind executate de către consorţiul de firme JV Consorzio Garboli Conicos SpA – Tirrena Scavi SpA. Preţul contractul a fost stabilit la suma de 240.391.212 lei. Lucrările care făceau obiectul contractului trebuiau să fie executate şi finalizate în decurs de 48 de luni de la data intrării în vigoare a contractului. Pe parcursul executării contractului au intervenit mai multe acte adiţionale care au “umflat” contractul la suma de 274.300.000 lei.

Primăria a cerut despăgubiri pe garanţii expirate

La finalizarea contractului, între municipalitate şi antreprenor (JV Consorzio Garboli Conicos SpA – Tirrena Scavi SpA) au intervenit mai multe dispute juridice legate de executarea contractului de execuţie.

Pe de-o parte, antreprenorul a susţinut că Primăria Cluj-Napoca nu şi-a executat obligaţiile prevăzute în contract şi nu avea dreptul de a-i cere să execute lucrări de remediere pentru străzile la care termenul de garanţie a expirat, iar de cealaltă parte, Primăria Cluj-Napoca a cerut în instanţă plata sumei de 13.693.315 lei reprezentând penalităţi de întârziere datorate în baza contractului de execuţie lucrări.

Ambele procese au fost, însă, pierdute definitiv de primărie care trebuie să plătească acum cheltuieli de judecată care se ridică la suma de aproximativ 50.000 de euro.

La primul proces, antreprenorul a depus dovezi prin care a susţinut că Primăria nu şi-a executat obligaţiile contractuale, dovezi cu privire la refuzul municipalităţii de a negocia cu privire la modalitatea de plată a 50% din valoarea lucrărilor executate (ca urmare a imposibilităţii autorităţilor locale de a mai emite bilete la ordin), dovezi referitoare la costurile suplimenare înregistrate de către antreprenor (salarii, chirii, transport, asigurări auto, rovignete), dovezi referitoare la modificarea unilaterală a contractului de către reprezentanţii Primăriei şi dovezi referitoare la refuzul Primăriei de a proceda la deblocarea garanţiei de bună execuţie a lucrărilor. Mai mult, un raport de expertiză a relevat existenţa prejudiciului reclamat de antreprenor prin cererea de chemare în judecată.

Tribunalul Specializat Cluj a hotărât că Primăria Cluj-Napoca nu avea dreptul de a solicita antreprenorului executarea lucrărilor de remediere pentru străzile pentru care termenul de garanţie a expirat.

Antreprenorul a susţinut în faţa judecătorilor că în cadrul concilierii directe, Primăria Cluj-Napoca a acceptat să deblocheze garanţia de bună execuţie, dar că această obligaţie nu a fost executată.

“Primăria a aprobat într-o şedinţă de Consiliu Local din iunie 2011 o hotărâre prin care a modificat unilateral obligaţia asumată în cadrul concilierii directe, în sensul că a propus ca plata a 50% din facturile emise în executarea contractului să fie plătite la 4 ani de la executarea lucrărilor cu condiţia ca antreprenorul să renunţe la drepturile sale izvorâte din plata cu întârziere a jumătate din lucrările executate”, au susţinut avocaţii firmei italiene Tirrena Scavi.

A recepţionat străzile, după care s-a plâns de întârzieri

În cel de-al doilea proces, Primăria Cluj-napoca a susţinut că din analiza graficului de execuţie a lucrărilor antreprenorul nu a respectat termenele stabilite pentru finalizarea lucrărilor executate pe 17 străzi (Vulcan, Odobeşti, Viile Nădăşel, Diaconu Coresi, Rarău, Vântului, Postăvaru, Eugen Lovinescu, Ecaterina Varga, Copacilor, Fânului, Frumoasei, Lucernei, Cosaşilor, Pripor, Fluturilor şi Mircea Eliade).

“Conform graficului de execuţie, lucrarea trebuia finalizată într-un termen de 117 zile însă s-a întârziat cu 273 de zile. În urma calculului efectuat s-a constat că antreprenorul a înregistrat un număr total de 2052 de zile de întârziere”, au susţinut juriştii primăriei.

Antreprenorul s-a apărat şi a susţinut că lucrările de reabilitare la cele 17 străzi au fost finalizate la timp şi că primăria nu avea dreptul să ceară penalităţi după trecerea termenului de prescripţie în care avea dreptul să solicite daune pentru eventualele întârzieri în executarea contractului. Mai mult, Primăria Cluj-Napoca ar fi recepţionat lucrările pe aceste străzi.

Antreprenorul susţine că Primăria Cluj-Napoca nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi reveneau în legătură cu străzile menţionate prin faptul că nu a pus la dispoziţie amplasamentele străzilor libere de sarcini ceea ce a condus la întârzieri la începerea lucrărilor de reabilitare, fie la întreruperi în executarea acestora întrucât erau necesare modificări ale reţelelor de utilităţi.

Antreprenorul a dat ca şi exemple străzile Postăvaru (unde urmau să fie executate lucrări de înlocuire a conductei de gaze), Lucernei (ulterior predării amplasamentului în urma executării lucrărilor de reabilitare s-a constatat că cota superioară a hidranţilor este peste cota finală uzură ceea ce a presupus refacerea structurii rutiere) şi Mircea Eliade (ulterior predării amplasamentului s-a constatat necesitatea înlocuirii conductei de gaze, de asemenea au fost refăcute reţelele de apă şi canalizare). Firma italiană a mai susţinut că pe parcursul executării lucrărilor la aceste străzi, Primăria Cluj-Napoca a modificat detaliile de execuţie ceea ce a impus executarea de lucrări suplimentare.

Proiectele de hotărâre privind plata de la bugetul local a sumei de 208.604 lei reprezentând cheltuieli de judecată către consorţiul de firme JV Consorzio Garboli Conicos SpA – Tirrena Scavi SpA vor fi dezbătute în şedinţa de Consiliu Local care va avea loc vineri, 15 aprilie.