Degeaba se plâng şoferii de aglomeraţie între Cluj-Napoca şi Floreşti. Soluţii pentru lărgirea carosabilului nu există

Arterele din Cluj-Napoca nu pot fi extinse, numărul de maşini este în creştere de la an la an, oraşul nu are inele de circulaţie complet funcţionale. Aşa arată, pe scurt, situaţia traficului rutier la ora actuală în municipiu.

Raportul “Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Cluj-Napoca” arată o realitate deja cunoscută atât de şoferi cât şi de pietoni: oraşul este sufocat de trafic, în ultimii ani nu s-a făcut nimic pentru creşterea capacităţii infrastructurii rutiere, iar arterele nu pot fi extinse. Ce se poate face în acest caz pentru decongestionarea traficului? Acesta va fi subiectul unei dezbateri publice care va avea loc joi la sediul Primăriei Cluj-Napoca.

Clujul are o problemă serioasă, potrivit “Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Cluj-Napoca”: nu are inele de circulaţie complet funcţionale şi arterele nu pot fi extinse. “Rețeaua este preponderent radială, principalele artere de circulație, aflate în prelungirea drumurilor naționale care converg în oraș, întâlnindu-se în zona ultracentrală. Spre deosebire de alte orașe de talia sa, orașul nu beneficiază de inele de circulație complet funcționale. Arterele rutiere nu au fost în general planificate cu posibilitatea extinderii lor ulterioare”, se arată în document.

Prea multe maşini, prea puţine benzi de circulaţie

Numărul de autoturisme a crescut în ultimii ani. Maşinile înmatricultate în judeţul Cluj în ultimii cinci ani sunt mai multe cu 17%, la care se adaugă şi autoturismele studenţilor şi ale celor care lucrează şi locuiesc în Cluj, dar au maşinile înmatriculate în localităţile de unde provin.

Sunt tot mai multe autoturisme, dar drumurile sunt la fel, ceea ce duce la o aglomeraţie tot mai mare. “Numărul de benzi de circulație este insuficient, iar infrastructura de transport în comun nu beneficiază de căi dedicate. În ultimii cinci ani, numărul de autoturisme înmatriculate în județul Cluj a crescut cu 17% (de la 163. 831 în 2010 la 191. 315 în 2014), în aceeași perioadă investițiile în creșterea capacității infrastructurii rutiere fiind practic inexistente. Cum era de așteptat, congestia în spațiul urban a crescut semnificativ”, este explicat în “Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Cluj-Napoca”.

59.000 de autoturisme intră zilnic dinspre Floreşti

Conform datelor înregistrate în februarie 2015, pe intrarea vestică din oraș (Calea Florești, la vest de nodul N) se înregistrează în fiecare zi lucrătoare 58.660 de vehicule (adică mai mult decât au fost înregistrate la ultimul recensământ național de circulație pe cea mai aglomerată intrare din București: DN 1 dinspre Otopeni, MZA 2010 = 54135). Acest volum de trafic este distribuit pe străzi cu intersecții la nivel și cu cel mult două benzi de circulație pe sens.

Potrivit documentului citat, volumele de trafic sunt mai ridicate decât capacitatea proiectată pentru unele tronsoane de drum, în special pe axa vest-est, la vest de centrul orașului. În plus, spre deosebire de alte orașe, lărgirea drumurilor nu se numără printre opțiunile posibile.

Cele mai aglomerate intersecţii

În “Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Cluj-Napoca” se arată că numeroase intersecții sunt extrem de aglomerate la orele de vârf, singura soluție pentru rezolvarea congestiei fiind reducerea volumelor de trafic deservite sau denivelarea acestora. Printre aceste intersecții se află: Calea Mănăștur/Str. Câmpului; Str.Câmpului/Str. Frunzișului/Str. Izlazului; Calea Moților/Str. G. Coșbuc; Str. Horea/Str. G-ral Dragalina/Str. Dacia; Str. Cuza Vodă/Piața Avram Iancu/Bd. 21 Decembrie 1989; Str. Fabricii/Bd. 21 Decembrie 1989/Aleea Bibliotecii/Str. Aurel Vlaicu