Încotro îşi doreşte Clujul să se îndrepte? Oraş liniştit fără evenimente sau oraş distractiv şi primitor?

Ultima dovadă a faptului că nu toţi clujenii îmbrăţişează ideea unui oraş foarte primitor cu străinii vine din partea lui Gheorghe C. Bărbatul este revoltat de şoferii din alte oraşe din Transilvania care vin la Cluj şi de faptul că locurile de muncă ale clujenilor sunt ocupate.

“Domnule primar vreau să ştiu cum vedeţi rezolvată problema locuitorilor din alte judeţe ale ţării care au dat năvală în acest oraş (judeţul Sălaj, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Alba, Satu Mare, Mureş) şi ne deranjează prin comportamentul celor care conduc maşini, ocupă locurile de muncă ale clujenilor, ocupă parcările oraşului într-un cuvant poluează acest minunat oraş care a ajuns la nivel european datorită primarului şi cetăţenilor plătitori de impozite. Ne sufocă domnule primar, ma întreb dacă aceştia nu au de lucru în judeţele lor, ajutându-le să se dezvolte şi acestea? S-a gândit Primăria Cluj la măsuri pentru a opri invazia acestora?”, a spus Gheorghe C. pe un site de reclamaţii şi sesizări la adresa Primăriei Cluj-Napoca.

“Oraşul se sufocă prin prezenţa atâtor vinituri”

Acesta nu este singurul mesaj de acest fel. Luna trecută o clujeancă întreba autorităţile când au de gând să găsească o modalitate pentru a „nu mai lăsa oraşul să se sufoce prin prezenţa atâtor vinituri cu autoturisme din alte judeţe“.

„Când o să gândiţi în folosul clujenilor? când o să găsiţi o modalitate de a nu mai lăsa oraşul să se sufoce prin prezenţa atâtor vinituri (n.red.: persoane venite din alte oraşe) cu autoturisme din alte judeţe ce an de an vin în oraş că studenţi şi nu numai şi ocupă multe parcări abuziv, neplătind, blocând alei pietonale dintre blocuri, maşini de firma, blocând de asemenea. Trebuie găsite modalităţi de a le interzice staţionarea în oraş spre folosul clujenilor şi a transportului în comun din oraş, al traficului. Parcă s-au născut în maşini, nu mai ştiu altceva. În fiecare toamnă sosesc în oraş 20-30-40 de mii de studenţi; din multe judeţe din ţară; pe puţin, care vin cu propriile maşini, nu se mai poate, e total sufocant, să mai vină şi fără, şi să folosească mijloacele de transport în comun şi să ne lase pe noi clujenii să putem parcă şi circulă mai lejer... am ajuns să ne batem şi să ne certăm pe locuri de parcare cu nişte vinituri... ar trebui găsită o modalitate, de a elimina cumva din oraş, de prin cartiere, maşini din alte judeţe, ce stau uneori cu anii; amenzi; taxe; somaţii, avertizări de ridicare; etc; mai puţin cu 25-30 de mii de maşini e ceva; neîngrădind desigur libera circulaţie...“, a spus Brindusa.

Albă sau neagră? Linişte şi pace sau oraş dezvoltat?

În acest context sociologul clujean Ioan Hosu spune că locuitorii Clujului trebuie să fie mai hotărâţi cu ceea ce vor: un oraş liniştit în care să nu aibă loc evenimente sau un oraş împânzit de evenimente din care turismul să înflorească?

“Trebuie să vedem câţi sunt cei care contestă şi cine sunt ei. S-ar putea să fie nişte voci care nu sunt neaparat reprezentative. Orice cetăţean are dreptul să-şi apere drepturile câştigate: dreptul la o viaţă decentă, dreptul la parcare sau altele. Fiecare are dreptul în a-şi exprima păreri pe marginea unor lucruri plăcute sau mai puţin plăcute din viaţă. Aceeaşi discuţie am avut-o şi anul trecut despre gălăgia din centrul oraşului, cum blochează anumite evenimente circulaţia. Cetăţenii Clujului, oricare ar fi ei, ar trebui să se hotărască: vor să trăiască într-un spaţiu urban populat cu manifestări culturale, sportive, cu artă modernă sau vor să trăiască într-o staţiune montană retrasă, dar şi acolo dacă este ceva de succes tot timpul este aglomerat. Ce vrei? Vrei să trăieşti şi din turismul acesta, care-ţi consumă (hoteluri, restaurante, servicii etc.) sau vrei linişte şi pace, dar după aceea te plângi că nu ai? Sigur că nu există câştig fără pierdere. Nu există doar partea plăcută. Orice monedă are două feţe. Aşa este şi cu această poveste. Sunt terţi care aduc şi susţin evident economia locală şi sunt şi anumite costuri. Printre aceste costuri se numără suprapopularea pe anumite perioade, de modificări de trasee privind circulaţia sau restricţii în anumite zone, poluare fonică, mizerie... Trebuie să se hotărască oamenii ce vor. Dacă ar trăi într-un orăşel unde nu se întâmplă nimic sau mai nimic ar spune că nu se întâmplă nimic. Dacă se întâmplă de ce se întâmplă? Este comparabilă situaţia cu un banc: «Ai bască? De ce ai bască? N-ai bască. De ce n-ai bască?» Nu cred că mai are rost să mai calculăm cear trebui şi cum ar trebui să facem să putem convieţui. Se poate trăi. Şi cei din Amsterdam sau din Veneţia sunt obişnuiţi să trăiască într-un oraş supraaglomerat. Astea-s costurile de care trebuie să fim conştienţi. Ne place sau nu ne place”, a spus sociologul Ioan Hosu.

Statistici: clujenii, neîncrezători în străini

Psihologul Daniel David, cel care a realizat un studiu despre psihologia poporului român şi profilul psihologic al românilor spune că nivelul de încredere al clujenilor într-o persoană întâlnită prima dată este sub media naţională.

“În analizele World Values Survey/WVS, nivelul de încredere al clujenilor într-o persoană întâlnită prima dată este uşor sub media naţională (datele WVS au fost culese pe eşantion naţional reprezentativ - N=1503 şi au fost obţinute în 2012). Clujenii au o încredere completă de 0 %; încredere parţială de 5.5.%; neîncredere parţială de 53.2% şi o neîncredere de 43.1%. Valoarea media la nivelul ţării privind încrederea completă este de 0.8%; încredere parţială 6.7 %; neîncredere parţială 44.9 %; neîncredere 44.9%”, a spus reputatul psiholog Daniel David, cel care a realizat un studiu despre „Psihologia Poporului Român. Profilul Psihologic al Românilor”.

Clujul, oraşul în care merită să trăieşti

Institutul Național de Statistică (INS) a realizat un clasament al celor mai bune orașe din România în care merită să locuiești. Clasamentul a fost realizat de INS la cererea Adevărul, iar acesta a fost alcătuit ținând cont de mai multe aspecte precum: dezvoltarea economică, nivelul de trai, nivelul salariilor și a șomajului sau posibilități de petrecere a timpului liber. Astfel, potivit studiului județul Cluj se află pe locul al doilea în ceea ce privește durata de viață a cetățenilor. De asemenea, Clujul este considerat a fi și „Silicon Valley” de România, fiind cel mai bun din țară în domeniul IT, este unul dintre centrele universitare puternice, are aeroport, iar aici îşi poţi găsi mai uşor un loc de muncă. În plus dispune şi de multe spitale de top, la fel ca şi Capitala. Un alt atuu al județului Cluj este faptul că este plin de evenimente  culturale, dar şi extrem de frumos. În plus este puţin mai liniştit decât Bucureştiul.

Cluj – Napoca 2015, Capitală Europeană a Tineretului în 2015

Cluj-Napoca a fost în anul 2015 Capitală Europeană a Tineretului. Potrivit raportului federaţiei Share, proiectul Cluj-Napoca 2015 - Capitală Europeană a Tineretului a însemnat peste 1 milion de participanţi, peste 3.500 de activităţi, peste 1 mie de evenimente şi peste 5.400 de voluntari implicati. De asemenea, raportul arată că numărul turiştilor a crescut cu 20% în 2015.  Cel mai mare impact al programului european l-a avut festivalul Untold, la care au participat circa 240.000 de festivalieri şi care a adus un rulaj de 20 de milioane de euro în oraş. 

Clujul, candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană

Clujul candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Clujul merge pe elementul de diferență, diversitate culturală și deschidere.

“Provocarea noastră este să încercăm să colaborăm mai bine unii cu alții. Unii cu alții înseamnă comunitățile Clujului: tineri și mai puțin tineri, catolici și ortodocși, români și maghiari, studenți veniți din alte părți și locuitori ai Clujului, lumea IT-ului cu lumea artistică. Campania încearcă să afișeze niște imagini care sugerează tocmai această diversitate, iar mesajul principal este că în Cluj aceste culturi se întâlnesc și să încercăm și noi indivizii să ne întâlnim”, a declarat Florin Moroșanu, directorul executiv al Asociației “Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”.