Top 5 cele mai înalte clădiri din Cluj vs. din lume – GALERIE FOTO

După Revoluţia din anul 1989 oraşul a început să se dezvolte în domeniul imobiliar foarte mult. Astfel au apărut unele clădiri înalte sau au răsărit de nicăieri cartierele rezidenţiale.

În Cluj-Napoca în topul celor mai înalte clădiri predomină bisericile. Monitorul de Cluj vă prezintă un top al celor mai înalte clădiri deja construite în oraş.

Top 5 clădiri în Cluj-Napoca

1. Biserica Sfântul Mihail – 80 de metri

În Cluj-Napoca cea mai înaltă clădire are 80 de metri. Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este un momunet foarte reprezentativ al arhitecturii gotice din Transilvania. Se află pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010. Biserica este considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri (locul al doilea în ţară, după Catedrala Ortodoxă din Timișoara de 90,5 metri). Construcția s-a desfășurat în două faze: prima a început în anul 1316 și a fost finalizată în 1390, urmată de o a doua fază între 1410-1487. În anul 1390 a fost finalizat și altarul.

2. Catedrala Ortodoxă – 65 de metri

Pe locul doi ca înălțime în Cluj-Napoca este Catedrala Ortodoxă cu 65 de metri. Catedrala Ortodoxă din Cluj, situată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiu. În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală.

Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime. De asemenea, este clasată ca monument istoric. Lucrările de construcție au fost inițiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitor Carol al României și primul ministru Ion I. C. Brătianu.

3. BRD – 53 de metri

Clădirea sucursalei regionale a Băncii Române pentru Dezvoltare are 53 de metri. Clădirea sucursalei regionale a Băncii Române pentru Dezvoltare se află în cartierul Mărăşti pe Bulevardul 21 Decembrie 1989. Construcţia a fost terminată în anul 1997, după 4 ani de lucru şi are 53 de metri. Clădirea are 13 etaje unde îşi desfăşoară activitatea sute de oameni.

4. Biserica Franciscană – 52 de metri

În Cluj-Napoca a patra clădire ca înălțime este Biserica Franciscană, fiind unul din cele mai vechi și mai semnificative lăcașuri de cult clujene, situat în actuala Piața Muzeului nr. 2.  (fosta Piața Mică, Piața Carolina, Piața Dimitrov). Inițial pe acest loc a existat o mai veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, ridicată în sec. XI-XII, dar distrusă în timpul marii invazii a tătarilor (1241).

După distrugerea acesteia, pe locul ei a fost ridicată în perioada 1260-1290 actuala biserică. Ultimele restaurări ale edificiului au fost efectuate în perioada 1976-1978, urmate apoi de altele în 1980-1986. Cu aceste ocazii au fost redescoperite o serie de elemente gotice ale lăcașului. În 1949 lăcașul a devenit biserică parohială, după ce autoritățile comuniste au decis să dizolve ordinul franciscanilor în România. Doar după 1990 biserica a redevenit biserică de mănăstire. După ce autoritățile comuniste au desființat ordinele religioase, clădirea mănăstirii a adăpostit „Școala de Muzică”, devenită ulterior „Liceul de Muzică Sigismund Toduță”, care există și astăzi.

5. Biserica Unitariană -  48,5 metri

În Cluj-Napoca clădirea care se clasează pe locul cinci are 48,5 metri. Biserica Unitariană din Cluj, situată pe strada 21 Decembrie 1989 nr. 9, a fost construită în perioada 1792-1796 și este în prezent clasată ca monument istoric. Lăcașul a fost proiectat de arhitectul vienez Anton Türk. Deasupra portalului de la intrare se află inscripția latină „In honorem solius Dei - MDCCXCVI” (În onoarea unicului Dumnezeu - 1796). Biserica a trecut printr-o serie de reparații și restaurări în perioada 1805-1806, coordonate de arhitectul Joseph Leder. În 1831 biserica a fost întărită lateral, după ce apăruse riscul prăbușirii boltei supradimensionate. În 1908 arhitectul Pakey Lajos a finalizat turnul. Biserica îndeplinește în prezent funcția de catedrală pentru întreaga Biserică Unitariană din România, fiind biserica centrală unde slujește șeful acestui cult, episcopul Benczédi Ferenc.

Top 5 clădiri în lume

1. Burj Khalifa (Dubai, Emiratele Arabe Unite) – 828 de metri

Inaugurată în Dubai în 2010, clădirea are o înălţime de 828 de metri, cu peste 200 de metri mai mult decât orice altă clădire din lume, şi are o funcţionalitate multiplă: pe cele 163 de etaje există un hotel Armani, suite pentru corporaţii sau chiar locuinţe rezidenţiale. La etajul 148 există o punte de observaţie, iar etajele 156-159 sunt dedicate sistemelor de telecomunicaţii.

2. Abraj Al-Bait Clock Tower (Mecca, Arabia Saudită) – 601 metri

Mecca este cunoscută în special ca locul de naştere al lui Mohamed, însă în prezent guvernul are un amplu proiect de modernizare a oraşului, din care face parte şi Abraj Al-Bait Clock Tower. Construită pe o fortăreaţă otomană care a fost demolată pentru a face loc proiectului, clădirea a fost inaugurată în 2012, are o înălţime de 601 metri şi 120 de etaje, ultimul dintre ele fiind ocupat de un hotel.

3. One World Trade Center (New York, Statele Unite) – 541 de metri

Clădirea a fost construită între 2006-2014 şi are 104 etaje repartizate pe o înălţime de 541 de metri. Cele mai multe etaje sunt pentru birouri, însă de la 91 în sus există preponderent etaje mecanice, cu echipamente şi diverse instalaţii.

4. Taipei 101 (Taipei, Taiwan) – 509 metri

Taipei 101 este un adevărat simbol al Taiwanului, care evidenţiază progresul tehnologic combinat cu tradiţia asiatică. Taipei 101 are 101 etaje. În esenţă o clădire de birouri, Taipei 101 are un mall pe mai multe etaje, plus restaurante şi cluburi de noapte.

5. Shanghai World Financial Center

Cel mai important centru financiar din Shanghai este amplasat în cartierul Pudong şi are o înălţime de 492 de metri. Cele 101 etaje au o funcţionalitate multiplă: la parter există mall-uri, iar la etaje se regăsesc spaţii de birouri, săli de conferinţe, punţi de observaţie şi hotelul Park Hyatt Shanghai, care beneficiază de camere între etajele 79-93.

Alte clădiri înalte din Cluj

Arhitectul Dan Clinci susţine că în Cluj-Napoca există mai multe clădiri icon.

„Sunt mai multe clădiri icon în Cluj. Ce înseamnă icon? Înseamnă punctele  de orientare. Adică atunci când eşti într-un oraş te orientezi după clădiri înalte. În general după turle de biserici, clopotniţe sau blocuri. Îmi vine în minte prima clădire înaltă a Clujului, adică blocul turn care se află lângă Piaţa Mihai Viteazu. Este o clădire de 10 etaje făcută în 1961. Aceasta este prima clădire turnată din beton cu cofraje culisante. Era o metodă revoluţionară la vremea respectivă. Ea a fost însoţită ulterior de una aproape identificată în Piaţa Abator. Are o înăţime de aproximativ 33 de metri. De asemenea, trebuie menţionate şi blocurile din Grigorescu chiar pe Donath, acele turnuri”, a spus arhitectul.

De menţionat este şi Biserica Piaristă cu o înălţime de 45 de metri, cunoscută şi ca Biserica Iezuiților din Cluj. Este situată pe strada Universității nr. 5 şi are hramul Sfânta Treime, fiind prima biserică catolică edificată în Transilvania după Reforma Protestantă.

De asemenea, este de menţionat şi Amera Tower Baciu (cu o înălţime de 46 de metri), Turnul Pompierilor (33 de metri), Biserica Sfântul Petru, hotelul Napoca, blocul spray de pe strada Bucureşti sau biserica Sfântul Iosif din Piaţa Cipariu, care se află acum în construcţie.

Cât de bune ar fi turnurile în Cluj?

Arhitectul clujean Dan Clinci este de părere că în centrul oraşului blocurile turn ar strica echilibrul vizual de acum.

„Centrul Clujului are un farmec dat nu numai de componenta sa istorică, ci şi de faptul că în ţesutul urban se pot vedea cu uşurinţă straturile care s-au suprapus în timp. Acest lucru conferă Clujului o imagine personalizată. Imediat ce s-ar interpune clădirile de mari înălţimi acest echilibru vizual ar avea foarte mult de suferit. Soluţia care se găseşte în astfel de situaţii este nu de a înghesui în ţesutul existent clădirile acestea mari prin înlocuiri ale clădirilor ci prin identificarea pe harta oraşului a zonelor care se pot transforma în adevărate business center-uri. Exemplul pe care îl dau este un cartier din Paris. Francezii au identificat o periferie şi acolo au făcut un cartier de birouri cu tot ceea ce aveau ei nevoie: zgârie nori, birouri, bănci. Această soluţie este cea pe care Clujul va trebui să o abordeze dacă la un moment dat investitorii vor ajunge la maturitatea de a realiza că este o soluţie mult mai bună să concentrezi biroul într-un loc decât să te confrunţi cu problema lipsei de parcări din centrul orașului”, a spus arhitectul Dan Clinci.

Importanța clădirilor înalte de birouri, spune arhitectul Dan Clinci, este dată de utilitatea acestora. O zonă identificată de arhitect este zona industrială a Clujului, zonă despre care Monitorul de Cluj a mai scris AICI şi AICI.