Istoria neştiută a clădirilor importante din Cluj: sediul PCR, mormânt pentru ofiţeri sau blocul foştilor angajaţi ANAF

Ceea ce vedem noi acum în zona Prefecturii Cluj are o mare legătură cu perioada comunismului în România. Începând de la numele actualului bulevard, până la utilitatea pe care au avut-o sediul Prefecturii Cluj şi a hotelului Victoria.

Clădirea actualei Prefecturi şi hotelul Victoria pot fi considerate adevărate „fiefuri” comuniste, după ce, în perioda lui Ceauşescu Prefectura a fost sediul Partidului Comunist Român, iar Hotelul Victoria sediul activiştilor de partid.

Sediul Prefecturii Cluj

Actualul sediu al Prefecturii  a fost folosit de-a lungul istoriei pentru activităţi diverse: sediul Partidului Comunist, Primărie sau după revoluţia din 1989 sediul Consiliului Judeţean Cluj.

„După al Doilea Război Mondial, când sistemul comunist s-a impus şi-n România a fost Primărie şi pe urmă a fost sediul judeţean al Partidului Comunist Român. După evenimentele din 1989 devine sediul Prefecturii şi a Consiliului Judeţean Cluj. Consiliul Judeţean îşi mută sediul pe Calea Dorobanţilor în 2011, iar astăzi funcţionează numai instituţia prefectului. Clădirea este realizată în 1910. Marea majoritate a clădirilor vechi pe care le vedem noi în Cluj-Napoca au fost realizate la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX, dar aici erau alte clădiri”, a spus profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici, în cadrul unui tur ghidat.

Hotelul Victoria, „cuibul” activiştilor

O altă clădire încărcată de istorie este şi sediul actualului Hotel Victoria. Dacă vizavi în clădirea Prefecturii funcţiona sediul Partidului Comunist Român Judeţean, Hotelul Victoria era clădirea activiştilor de partid.

„Actualul Hotel Victoria era Hotelul Partidului. A fost construit în 1984 – 1986. Era destinată activiştilor de partid. La un moment dat clădirea actualei Prefecturi a fost vopsită în culorile în care era iniţial şi clădirea hotel pentru cadrele partidului. Era o culoare roz. În această zonă erau nişte restaurante. La numărul 46 era restaurantul Casa Franceză unde se mâncau specialităţi franţuzeşti. La numărul 44 era un restaurant celebru în care mergea lumea Clujului”, a spus Vladimir Bogosavlievici.

De asemenea, şi numele străzii are o poveste interesantă. De ce are numele Bulevardul 21 Decembrie? “Iniţial avea numele de 22 Decembrie, dar revolta la Cluj în faţă la hotelul Continental a început în după amiaza zilei de 21 decembrie”, a menţionat profesorul de istorie.

Strada Maghiarilor

 În trecut actualului Bulevard 21 Decembrie i se mai spunea şi strada Maghiarilor sau strada Lungă.

 „De ce-i spune strada Maghiarilor? Pentru că centrul vechi – ovárul – adică actuala Piaţă a Muzeului şi zona adiacentă era preponderent locuită de saşi, de populaţie germanică. Asta nu înseamnă că nu existau şi alţii. Iar această parte (din faţa Prefecturii) care era în afara zidurilor s-a numit strada Maghiarilor. Era o populaţie majoritară maghiară. S-a mai numit şi strada Lungă. Până în secolul XVII – XVIII clădirile din afara Clujului trebuiau construite la o distanţă apreciabilă de zidurile oraşului. De aceea zona aceasta unde avem Piaţa Ştefan cel Mare şi Catedrala Ortodoxă erau terenuri virane sau păşuni. Nu aveau voie să construiască. Ulterior s-a mai construit în secolul XIX”, a explicat profesorul de istorie.

Una dintre cele mai vechi case din Cluj-Napoca

Una dintre cele mai vechi case din oraş este cea vizavi de Sora Shoping Center. Deasupra uşii de la intrare este amplasat un semn, semn care ar fi fost al Cruciaţilor. Acelaşi semn se află amplasat şi în Biserica Sfântul Mihail. Casa este din secolul XIV – XV. „Clădirea este acum în posesia unitarienilor. Semnul care se află deasupra uşii de intrare se află şi în Biserica Sfântul Mihail. Se pare că există o ipoteză că ar fi fost al Cruciaţilor”, a explicat Bogosavlievici.

Rivalitate între hoştezeni

Deşi Clujul este acum un oraş cosmopolit şi tolerant, în trecut nu era tocmai la fel. Hoştezenii bogaţi şi cei săraci nu se căsătoreau între ei. De ce? Din cauza banilor!

„Între hoştezenii Clujului exista o anumită rivalitate. Rivalitatea era între cei de pe strada Maghiară din exterior şi cei de pe strada Horea, care erau mai bogaţi. Nu prea se căsătoreau unii cu alţii. Priveau căsătoriile între cele două grupuri ca un fel de mezalianţă (n.red.: căsătorie cu o persoană de condiție socială considerată inferioară)”, a declarat Vladimir Bogosavlievici.

Profesorul de istorie a explicat de ce străzii Memorandumului nu îi este pus corect numele.

Strada Memorandului, nu Memorandumului

„Monumentul Memorandiştilor, ridicat în 1994, a fost construit ca să aniverseze 100 de ani de la procesul luptătorilor ardeleni de emancipare, proces care a avut loc în actuala clădire a Muzeului Etnografic şi de la memoriu numit Memorandu. Străzii ar fi trebuit să i se zică Memorandului nu Memorandumului. Este o greşeală. Văd că cei pricepuţi de la noi n-au sesizat-o. Realizatorul Monumentului Memorandiştilor se numeşte Eugen Paul. Lucrarea a fost subvenţionată cu 300.000 de lei în valoarea anilor 1993 – 1994 de răposata Bancă Dacia Felix. În 1915 era o altă statuie în locul Monumentului Memorandiştilor: străjerul Carpaţilor. Ea a fost realizată de un sculptor clujean. De fapt, mai multe oraşe din Transilvania aveau aceste statui. Au fost ridicate ca să dea imbold soldaţilor aparţinători monarhiei dualiste austroungare pentru că în 1914 a debutat prima conflagraţie mondială. Când s-a amplasat statuia în 1915 lumea era în plin război. Ulterior după 1918 ea a fost eradicată şi până în 1965 nu a fost nicio statuie”, a spus profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici.

Biserica Schimbarea la faţă

În actuala Biserică Schimbarea la faţă de pe Eroilor sunt înmormântaţi ofiţeri imperiali şi negustori armeni foarte bogaţi.

“Biserica Schimbarea la faţă din Cluj-Napoca este realizată la finele secolului al XVIII-lea şi este făcută greşit. Turnul ei se prăbuşeşte. După o perioadă de câţiva ani la sponsorizarea împărătesei Maria Tereza şi cu ajutorul unui mare architect este restaurant turnul bisericii şi în mare arată ca acum. Ea a fost biserică romano-catolică până în 1924 când papa de la Roma o oferă cultului greco-catolic. A avut loc un mare scandal, dar până la urmă aici se mută centrul administrativ al bisericii greco-catolice de la Gherla. În 1948 când cultul greco-catolic este scos în afara legii biserica trece la ortodocşi. Până în 1998 a aparţinut cultului ortodox şi printr-o decizie judecătorească revine cultului greco-catolic. Aici este o criptă în care sunt înmormântaţi ofiţeri imperiali ai imperiului şi negustori armeni bogaţi. Populaţia armeană de aici din oraş în marea ei majoritate s-a maghiarizat. Armenii fiind foarte bogaţi au fost înmormântaţi în cripta din această biserică. Blazonul franciscanilor este sus cu două mâni şi cruce”, a explicat profesorul de istorie Bogosavlievici.

„Cazarma financiară”

Mergând mai departe de la Prefectură spre centrul oraşului pe partea dreaptă, în clădirea în care funcţionează astăzi compania Orange, este clădirea albastră, fosta cazarmă financiară.

„Casei albastre de pe Bulevardul 21 Decembrie îi spunea Cazarma Financiară. Toţi funcţionarii care lucrau la Ministerul de Finanţe locuiau în această casă făcută la începutul secolului XX. Iniţial aici a fost o grădiniţă. Pe urmă a fost o şcoală de fete care şi-a mutat sediul în Parcul Mare, în actualul sediu al Facultăţii de Chimie. În secolul al XIX în faţa Prefecturii era un parc care era dat în folosinţă şefului Poştei. Acum s-au schimbat. Piaţa Avram Iancu era un parc numit Parcul Elisabeta sau clujenii îi mai spuneau Parcul Mic Central. Parcul Mare era în partea cealaltă a oraşului”, a concluzionat Vladimir Bogosavlievici.