Locurile din Cluj unice în Europa și în lume pe care trebuie să le vizitezi

Potrivit datelor INS, numărul turiștilor care vizitează Clujul este în creștere. Și au ce vizita. Clujul se poate bucura de locurile unice în lume și în Europa, locuri pe care străinii le mai văd doar la noi. „În perioada 1.01 – 30.06 2016 au fost cazaţi 222714 turişti, din care 42481 turişti străini (reprezentând 19,1% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015  numărul turiştilor străini a crescut cu 16,4%. Cei mai  mulţi turişti străini provin din Ungaria (7117), Germania (5071), Italia (4537), Franţa (3176) și Polonia (2521)”, arată datele Institutului Național de Statistică.

Monitorul de Cluj vă prezintă câteva din locurile unice în lume și din Europa din Cluj pe care trebuie să le vizitați.

Făgetul, cel mai apropiat de clujeni

În Făget sunt câteva trasee accesibile pentru orice fel de turist şi care permit vederea unor aspecte interesante din floră, faună şi din geologia Transilvaniei. Păsări, fluturi, fagi vechi de zeci sau chiar sute de ani sau fosile, toate le găsesc cei care aleg să facă o drumeţie prin pădurea Făgetului.

„Cel mai apropiat şi la îndemâna clujeanului este situl Natura 2000 – Făgetul Clujului. Poate cel mai frumos loc este Valea Gârbăului. Ce se poate vedea aici? Începând cu primăvara toate speciile  caracteristice din flora spontană a Transilvaniei (ghiocei, viorele, măseaua ciutei, etc.), mai târziu pe la mijlocul lui mai – sfârşit de mai înfloresc o mulţime de orhidee, printre care unele şi foarte rare şi protejate în România, iar apoi în iunie – iulie sunt foarte frumoase pajiştile de pe versaţii Văii Gârbăului, foarte bogate în specii de plante şi de insecte, în special fluturi. Se pot vedea păsări foarte multe. Pe drumul forestier vara se poate vedea pupăza, multe specii de răpitoare (uliul, şoimul), iar seara şi noaptea  o mulţime de lilieci care se hrănesc cu insectele nocturne care se găsesc în abundenţă. Apoi pădurea de fag este în sine foarte frumoasă şi relaxantă pentru o drumeţie la umbra acestei păduri, iar pentru cunoscătorii de ciuperci din iunie până în octombrie  sunt o mulţime de ciuperci care se pot colecta în pădurea Făget. În pădurea Făgetului aproape pe fiecare vale sau torent care brăzdează dealurile acestea un ochi atent găseşte o mulţime de fosile mari şi mici”, a spus profesorul universitar dr. Laszlo Rakosy, de la Facultatea de Biologie şi Geologie, Departamentul de Ecologie.

Usturoiul din Cheile Turzii, unic în Europa

Obligatoriu pentru orice clujean sau turist este să cunoască Cheile Turzii. Cheile Turzii reprezintă pentru Transilvania și România cele mai frumoase chei. O treime din plantele din România se găsesc aici, iar cea mai mare pasăre răpitoare din țară își face veacul prin zonă. De asemenea, locul este unic în Europa datorită usturoiului, adus cel mai probabil de tătari. Un astfel de usturoi se mai găseşte numai în Munţii  Altai, aflaţi în zona de graniță între Kazahstan, Rusia (Siberia), Mongolia și China.

„Bogăţia de specii din Cheile Turzii este maximă pentru toată Transilvania şi una din cele mai mari din România. În Cheile Turzii se cunosc peste 900 de specii de plante din flora spontană a României. Din cele 3200 de specii din România aproape 1000 se găsesc în Cheile Turzii. De asemenea, este locul cel mai bogat în fluturi cu peste 1500 de specii semnalate. Aici cuibăreşte cea mai mare pasăre răpitoare din România  care mai există – acvila de stâncă. Drumurile sunt bine marcate. Se poate face un traseu foarte frumos în lungul cheilor urmând firul Văii Hăşdatelor şi apoi urcându-se pe partea stângă sau pe partea dreaptă pe platou cu reîntoarcerea spre cabană şi Cheile Turzii. Nicăieri în Transilvania nu există o bogăţie de specie şi faună şi mai ales floră decât aici. Plus formaţiunile geologice care se ivesc la tot pasul pe versanţii aceştia calcaroşi. Cei care au interes arheologic pot intra să viziteze şi peşterile  care au fost locuite încă din preistorie şi apoi folosite ca ascunzători de populaţia din Turda şi împrejurimi în perioada năvălirii tătarilor. Probabil din această perioadă a năvălirii tătarilor se păstrează în Cheile Turzii unicul usturoi mare  care este ca şi usturoiul cultivat şi care în toată Europa nu se mai găseşte decât în Cheile Turzii. Botaniştii şi specialiştii consideră că acest usturoi a ajuns în aceste locuri chiar ascuns sub şeile (n.red.: piesă de harnașament confecționată din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului și pe care șade călărețul) tătarilor care au făcut numeroase incursiuni pârjolind şi distrugând zona. De acolo, de pe urma acestor năvăliri, a rămas această plantă extrem de interesantă şi de pe vremuri nu-şi puteau explica oamenii de ştiinţă de ce se găseşte acest usturoi mare, sălbatic, numai în Cheile Turzii şi în toată Europa nicăieri, dar se mai găseşte în Munţii Altai. De acolo a fost adus, probabil, de hoardele năvălitoare de tătari. Este o plantă care este aşa de mare  şi este exact ca şi usturoiul pe care-l mâncăm noi, dar pentru că nu se găseşte nicăieri în Europa decât în Cheile Turzii este o plantă ocrotită. Din păcate în urmă cu 30-40 de ani cei care ştiau că se găseşte acolo l-au cules în cantitate foarte mare şi astăzi se găsesc puţine exemplare numai pe versanţii destul de abrupţi, greu accesibili  omului neantrenat. Este unic în Europa şi fascinant pentru că nu există o explicaţie: de ce acest usturoi, atât de mare şi de bun la gust, se găseşte numai acolo? De ce nu se găseşte şi altundeva în Europa?”, a explicat profesorul Laszlo Rakosy.

Dealul Fânațelor, loc unic în lume

O altă zonă unică din Cluj-Napoca, dar și în lume, aflată la o aruncătură de băț de oraș, este zona dealurilor Clujului, cunoscută și sub denumirea de Fânațele Clujului. Și aici, ca și în Cheile Turzii, ne putem bucura că avem o „comoară”. Patru specii de fluturi „își dau întâlnire” numai în acest loc în întreaga lume.

„Dealurile Clujului (Fânaţele Clujului) sunt populate de specii frumoase şi rare de plante, ca de exemplu stânjenei, diverse specii de garoafe, şi este unicul loc din lume unde se întâlnesc  cele patru specii de fluturi albăstrei ai furnicilor – albăstrelul furnicilor. Sunt patru specii în Europa şi este singurul loc unde îşi dau mâna cele patru specii într-un singur loc. Nicăieri în Europa într-un singur loc nu se întâlnesc cele patru specii. Se întâlnesc tot câte o specie. Aici se întâlnesc toate patru în acelaşi loc, de unde şi unicitatea acestui loc. Explicaţia pentru un asemenea fenomen există. Prin faptul că aceste fânaţe, uşor umede, şi-au păstrat caracterul nealterat în ultimii 500 de ani prin activităţie tradiţionale: cosit cu mâna şi păşunat cu un număr redus de oi. Un alt factor care este de fapt cel mai important sunt condiţiile ecologice, pentru că aceşti fluturi trăiesc împreună cu anumite furnici, aceste furnici se găsesc şi ele în acelaşi loc, trăiesc pe anumite plante care se găsesc şi ele pe acelaşi loc şi nu sunt tot timpul aceleaşi plante pentru toate acele specii de fluturi. Practic planta, furnica şi fluturele, trei elemente ale naturii, care se regăsesc într-un singur loc pentru că se întrunesc toate condiţiile necesare vieţii lor aici. Şi numai aici. Şi nicăieri altundeva în lume sau în Europa nu le mai găsim pe toate patru la un loc. Această zonă este recunoscută la nivel internaţional datorită publicaţiilor  pe care le-am scris noi în ultimii 10 ani  în reviste ştiinţifice de înalt nivel, dar şi în reviste de popularizare. Astfel de zone speciale pentru fluturi mai există în patru locuri din Europa: în Rimetea, Franța, Spania și Italia. Urmează să fac o propunere la un congres ca zona de pe Dealurile Clujului să fie a doua zonă a României şi ca particularitate a Europei pentru aceste patru specii de fluturi care se găsesc acolo, a doua din România”, a declarat profesorul de la Departamentul de Ecologie, Laszlo Rakosy.

Lacurile și Delta Transilvaniei

De asemenea, Clujul se poate bucura și de numeroase lacuri, unde trăiesc toate speciile de rațe sau stârci.

„O altă zonă intersantă ar fi lacurile Ţaga, Geaca şi mai ales Lacul Ştiucilor de lângă Sic, care este de asemenea un sit Natura 2000 acolo. Acolo avem prilejul să vedem păsările acvatice, toate speciile de raţe, stârci şi multe specii răpitoare care vin să prindă şi din speciile clasice câte ceva. Practic o mică Deltă în Transilvania. Pentru Transilvania Lacul Ştiucilor este probabil cel mai vechi lac şi care adăposteşte o floră şi o faună specifică bălţilor care pe vremuri erau mai răspândite în Câmpia Transilvaniei”, a precizat Rakosy. Cantitatea mare de sare din zona Clujului este unică în Europa și-n lume. Astfel de locuri sunt Cojocna sau Salina Turda.

Alte locuri frumoase de văzut: „Lumea pierdută”

Turiștii pot să viziteze o zonă mai puțin atinsă de tehnologie și civilizație, cu cascade, case tradiționale acoperite cu fân, cu alte cuvinte: o lume de basm.

„Valea Arieşului în zona Poşaga, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliştei care are un relief extraodinar, sunt peisaje culturale tradiţionale cu case moţeşti care s-au mai păstrat acoperite cu fân şi cultura această veche. Şi bineînţeles frumuseţea naturii şi a cascadelor care se găsesc acolo. De acolo se poate urca pentru turiştii mai antrenaţi poate în unul dintre cele mai frumoase trasee de turism la platoul scăriţa Belioara printr-o superbă zonă peisagistică de fânaţe, cosite şi necosite, cu case tradiţionale acoperite cu fân, este o zonă şi o lume de basm. Eu îi tot spun lumea pierdută de lângă Cluj. De asemenea de menţionat este şi parcul naţional din Munţii Apuseni unde oferta turistică este enormă de la peşteri, cascade, izvoare, lacuri , râuri care ies ca un izvor din stâncă, lacuri care apar şi dispar şi încântătoarea floră şi faună de la urşi lupi, râşi – toate se găsesc în acest parc naţional”, a indicat profesorul Laszlo Rakosy.

De ce satele sunt frumoase în Cluj?

Satele precum cele din Transilvania s-au păstrat aproape exclusiv la noi. Nu mai există în Europa, iar turiștii se orientează din ce în ce mai mult spre acest gen de peisaje.

„Este acea agricultură tradiţională practicată de sute de ani şi care a permis menţinerea bogăţiei de floră şi faună. Dacă  nu s-ar fi menţinut acest tip de activitate nici noi n-am fi avut aşa ceva, cum nici nemţii, englezii sau celelalte ţări nu mai au ceea ce noi avem. Spre exemplu aceste terase viticole care sunt în zona Triteniului, Viişoara sau zona Suatului cred că vor fi revigorate. Ştiu multe locuri în întreaga Românie unde aceste zone tradiţionale viticole deja au început să facă paşi serioşi în producţia de vinuri tradiţionale”, a conchis profesorul universitar dr. Laszlo Rakosy, de la Facultatea de Biologie şi Geologie, Departamentul de Ecologie.