3,48% din adolescenţi, „bolnavi” de jocuri de noroc

 

În luna octombrie, la Cluj-Napoca va avea loc, în premieră pentru ţara noastră, prima conferinţă internaţională despre jocurile de noroc.

Scopul conferinţei din 20 octombrie de la Cluj-Napoca este adaptarea legislaţiei româneşti la principalul obiectiv general, care este prevenirea jocului patologic de noroc. Psihologul doctorand Ramona Todiriţă afirmă că jocul patologic are numeroase consecinţe negative, cu costuri uriaşe, şi poate duce chiar la crime şi sinucideri. Ea precizează că scopul manifestării ştiinţifice nu este acela de a eliminare jocurile de noroc de pe piaţa autohtonă.

3,48% din adolescenţi practică jocul patologic de noroc

Un raport pe problema jocurilor de noroc în Europa de Est şi Europa Centrală realizat de psihologul Ramona Todiriţă în colaborare cu psihiatrul conf. dr. Viorel Lupu relevă date îngrijorătoare referitoare la ţara noastră.

„Studiile de prevalenţă realizate în ultima perioadă, chiar dacă la nivel regional, au demonstrat o prevalenţă de 3,48% a jocului patologic de noroc în cazul copiilor cu vârste între 11 şi 19 ani” a declarat Ramona Todiriţă.

Ea a explicat că raportul arată faptul că aproximativ 23% dintre aceşti copii prezintă probleme în abordarea şi practicarea jocurilor de noroc având un risc mare de a dezvolta joc patologic de noroc.

Românii, campioni la jocuri de noroc

Potrivit raportului realizat de cei doi clujeni, aceste date depăşesc prevalenţa tuturor ţărilor din Europa de Est şi Centrală unde, spre exemplu, Germania raporta o prevalenţă de 0,55% a jocului patologic de noroc.

Specialiştii spun că tinerii au nevoie de informaţii corecte şi concrete despre jocurile de noroc. În acest sens, un program pilot de prevenţie a fost derulat în acest an şcolar de către Ramona Todiriţă în cadrul Şcolii „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca.

Conferinţa va reuni specialişti, dar şi jucători

Ramona Todiriţă afirmă că la conferinţa din 20 octombrie vor participa mai mulţi reprezentanţi cu interes în domeniu, precum Asociaţia Europeană de Studiu a Jocurilor de noroc, reprezentanţi ai domeniului industriei jocurilor de noroc din ţară şi străinătate, ofertanţi ai serviciilor de prevenţie şi intervenţie din sistemul de sănătate, reprezentanţi ai instituţiilor universitare care susţin proiecte de cercetare, reprezentanţi ai Parlamentului României, dar şi persoane direct implicate – jucători şi familiile acestora.