Mesajele extremiste de pe Facebook, gaz pe foc pentru conflictele interetnice?

Discursul instigator la ură în mediul online a început să fie o adevărată problemă în ultimul timp în Europa. Recent, în urma numărului tot mai mare de imigranţi care veneau în Europa, discursurile rasiste şi xenofobe au înregistrat o creştere în mediul online în Germania, iar autorităţile s-au simţit nevoite să intervină pentru a stopa eventuale evenimente nedorite.

Studenții Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicări, alături de Mircea Toma, președintele Active Watch - organizaţie care militeză pentru comunicarea liberă în interes public - și al Agenției de Monitorizare a Presei, și de Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, au dezbătut astăzi pe tema combaterii naționalismului extremist în mediul online și a educației media.

Cum s-au amplificat tensiunile în Iugoslavia?

În discursul său Mircea Toma a dat un exemplu concret. Înaintea începerii războiului în Iugoslavia se promovau mesaje naţionaliste.

„A fost o federaţie numită Iugoslavia. A căzut împrăştiată în urma unor conflicte alimentate de discursuri naţionaliste. În Iugoslavia înainte să se tragă un glonţ televiziunea din Belgrad, din Serbia, dădea ştiri despre criminali identificând etnic criminalii ca fiind croaţi. În capitala croată televiziunea publică a aceleaşi federaţii dădea ştiri când erau criminali sârbi. Ostilitatea reciprocă s-a consolidat până când a generat ce a generat. Nu este vorba despre discurs instigator la ură. Este vorba despre ce poate el să pregătească. Când se inflamează lumea şi contextul devine mai permisiv atunci riscul ca atitudinea să se transforme în comportament este mai mare. De aici şi frământarea mea, în calitate de clujean jicnit de faptul că în Cluj se vota în virtutea unui discurs naţionalist şi extremist al unui primar”, a spus Mircea Toma.

El spune că în mediul online identificarea mesajelor extremiste este foarte dificilă pentru că omul poate să „păcălească” sistemul motoarelor de căutare.

„Ca să identifici discursul de această factură nu este uşor. Motoarele de căutare care sunt pot să facă asta mecanic. Twitter a anunţat că-şi pune motoare care să cearnă mesajele neadecvate. Ai posibilitatea să cerni anumite mesaje, dar îţi scapă imens de multe mesaje. Din ortografiere tu poţi să păcăleşti sistemul. Poţi să spui, şi îmi cer scuze de expreie, plm, deci poţi să fentezi nişte motoare de căutare care nu gândesc, ele doar execută: ce le pui aia fac. Părerea mea este că tot omul este cel care trebuie să fie antrenat pentru a verfica asemenea mesaje. Este momentul să spun că principiul de la care pleci atunci când începi un asemenea demers este să ai un răspuns pregătit apropo de trasatul graniţei între libertatea de exprimare şi agresiune. Nu există un dicţionar. Trebuie tot timpul să contextualizezi o expresie spusă de cineva”, a mai precizat Mircea Toma.

Asumarea răspunderii este crucială

Pentru a nu fi induşi în eroare pe internet Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, le recomandă internauţilor să verifice cine îşi asumă răspunderea editorială pentru mesajele pe care ei le citesc.

„Trebuie să ne uităm cu foarte mare atenţie cine îşi asumă răspunderea editorială pentru informaţiile pe care le primim. Acesta este primul pas şi probabil cel mai simplu. În opinia mea un site care nu are asumat o paternitate, o conducere sau o adresă de contact are o credibilitate extrem de scăzută”, a declarat Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Campania studenţilor clujeni va include publicarea colaborativă a unei liste a surselor online ale discursului naționalist-extremist și xenofob.

„Noi invităm publicul din mediul online să folosească lista de surse unde sunt astfel de discursuri, asta în ideea în care este mai uşor dacă ai o listă unde să verifici site-ul. Vrem să fie de asemenea văzută această acţiune ca o modalitate de autoreglementare. Semnalăm într-un mod drăguţ şi prietenos că într-un anumit comentariu nu este ceva în regulă”, spune Radu Meza, unul dintre membrii echipei care vrea să facă cunoscută problema răspândirii discursurilor naționalist-extremiste și xenofobe în Europa.

„Există la anumite ziare centrale un experiment care este în derulare în care o organizaţie nonguvernamentală specializată în monitorizare de media şi în promovare unui discurs responsabil a fost acceptată ca partener al ziarelor şi au început să modereze comentariile din mediul online. Au pus un avertisment pentru consumatori să nu înjure, au fost înjuraţi, dar au rămas consecvenţi şi la ora actuală lumea e împăcată, deşi se mai protestează. Lucrează în două feluri: taie cuvinte obscene mai grave sau le elimină cu totul mesajul dacă este unul aprig care îndeamnă la violenţă. Recent şi eu am publicat un articol pe un astfel de site. Din o sută şi ceva de comentarii 90 sunt interzise. Apar doar 10”, Mircea Toma, președintele Active Watch.