Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în expoziţie la Carnavalul de la Veneţia

Luni, 13 februarie, la ora 18,00, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, instituţia românească din oraşul istoric italian, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, va organiza vernisajul expoziţiei de grafică «Una nostalgia indescrivibile» ce va reuni lucrări ale regretatului artist român Constantin Udroiu (1930–2014). Expoziţia este inclusă în programul oficial al Carnavalului de la Veneţia, ediţia 2017.

În deschiderea expoziţiei, care se va afla la dispoziţia publicului în perioada 13–28 februarie, de marţi până duminica, în intervalul orar 10.00–13.00 şi 16.00–20.00, vor susţine alocuţiuni profesorul Rudolf Dinu (Directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia) şi Tudor Sălăgean (Managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca), iar profesoara Luisa Valmarin (a condus Departamentul de Studii europene şi interculturale al Facultăţii de Ştiinţe Umaniste a Universităţii «La Sapienza» din Roma) va prezenta parcursul creaţiei artistului în deceniile de după stabilirea acestuia în Italia, în anul 1971.

Constantin Udroiu, considerat de critica italiană un «expresionist bizantin», a studiat la Facultatea de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-l ca profesor pe Gheorghe Vânătoru (1908–1983). Condamnat la 22 de ani de muncă silnică pentru «crimă de uneltire împotriva ordinii sociale» şi «acţiuni îndreptate împotriva regimului de democraţie populară», Constantin Udroiu a ispăşit o pedeapsă de 10 ani – din 1954 până în 1964 – în temniţele comuniste. A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi a expus în numeroase expoziţii de artă figurativă în România şi în străinătate. Pe lângă activitatea-i de creaţie artistică, Constantin Udroiu a participat la realizarea şi restaurarea a numeroase fresce din bisericile româneşti, alături de profesorul său, Gheorghe Vânătoru.

Stabilindu-se în Italia în 1971, Constantin Udroiu a fost unul dintre cei mai prolifici şi apreciaţi artişti români din diaspora. În creaţia sa, Udroiu a acordat o atenţie deosebită sacrului, atât în numeroasele icoane pe care le-a realizat, cât şi în recursul la modelul bizantin ca formă de exprimare deopotrivă artistică şi identitară. A expus în peste 200 de expoziţii personale, multe dintre acestea organizate în Italia şi în alte centre culturale europene: Paris, Avignon, Amsterdam, Bordeaux, Atena, Barcelona, Lisabona etc., iar după 1989 din nou şi în România, la Târgovişte şi Cluj-Napoca. Operele sale, pictură şi grafică, se află în colecţiile unor muzee din România, Italia, Franţa şi Portugalia, ca şi în numeroase colecţii private din Europa şi de pe alte continente. Laureat al unor importante premii ce dau măsura recunoaşterii internaţionale a calităţii creaţiei sale artistice, Constantin Udroiu a fost membru al Senatului Academiei Internaţionale de Artă Modernă din Roma.

Expoziţia îşi propune să prezinte publicului o sugestivă selecţie de lucrări de grafică ale regretatului artist, lucrări aflate în colecţia soţiei lui Constantin Udroiu, Luisa Valmarin. Reputatul lusitanolog şi critic Luciana Stegagno Picchio îl considera pe Constantin Udroiu un artist «cu o paletă solară care este, în acelaşi timp, un imn închinat vieţii şi cosmosului, precum şi un blazon de ştiinţă artizanală [...]. Sub numitorul comun al semnului–culoare se îmbină pictura sacră şi profană, peisaje şi figuri, locuri din îndepărtate regiuni transilvane şi moldave […] dar se îmbină şi tehnicile şi instrumentele pe care Constantin Udroiu le încearcă şi le experimentează cu neistovită fantezie şi curiozitate, fără să se atrofieze într-un semn individual, repetat, comercial. Uleiurile pe pânză, tempera, acuarelele, xilografiile, gravurile […] reprezintă şi o lecţie de expresionism german şi european, în care Oskar Kokoschka stă lângă Franz Marc».