Gîrbovan: Oamenii nu au garanţii că datele din mandatele de supraveghere tehnică nu sunt folosite în afara procesului penal

“Dacă luăm ca exemplu problema interceptărilor şi ne gândim că în anul 2014, spre exemplu, SRI a pus în executare peste 40.000 de mandate de supraveghere tehnică, ne putem face o idee despre masa imensă de informaţii privind viaţa privată a cetăţenilor la care acest serviciu a avut acces. Or, aceşti cetăţeni nu au avut, la rândul lor, în contrapondere, minime garanţii privind faptul că aceste informaţii nu sunt folosite în afara procesului penal, în lipsa reglementărilor care să specifice, cu un grad corespunzător de precizie, modalitatea de examinare a informaţiei obţinute sau procedurile de păstrare a integrităţii şi confidenţialităţii acesteia, precum şi procedurile de distrugere a ei. Ar fi rolul justiţiei să ofere garanţii, minime măcar, care să asigure cetăţenii ca dreptul lor la viaţa privată nu este încălcat de instituţii ale statului nesupuse nici unui control efectiv”,  a declarat Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), pentru Mediafax.

În contextul anunţului preşedintelui Klaus Iohannis privind chemarea populaţiei la referendum, în urmă cu o lună, reprezentanţi UNJR au anunţat că ar fi potrivit ca cetăţenii să fie întrebaţi dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiţie.

“Subiectul implicării serviciilor de informaţii în justiţie este fără îndoială unul de interes public. Există însă o tendinţă din partea unora de a bagateliza problemele generate de implicarea serviciilor în justiţie, pe care o prezintă ca fiind de fapt ceva normal într-un stat democratic. Or, nu este deloc aşa, deoarece prin implicarea serviciilor secrete în justiţie sunt afectate drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi, implicit, garanţile oferite pentru a le proteja”, a spus Dana Gîrbovan.

Aceasta afirmă că problema implicării serviciilor de informaţii în justiţie nu se limitează doar la interceptări. “Spre exemplu, dintre sarcinile informativ-operative ce exced legii pe care CSAT le-a trasat SRI-ului a fost şi prevenirea accesului unor <<persoane corupte>> în funcţii publice, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Aceste verificări prealabile, ce ar fi putut influenţa şi numirile în cazul funcţiilor de conducere din justiţie, erau făcute de un serviciu de informaţii în afara cadrului legal, fără a exista o procedură şi fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoştinţă de conţinutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze.”

Cererea UNJR adresată preşedintelui Klaus Iohannis, pentru a se lămuri acest aspect, a rămas fără un răspuns concret, spune preşedintele UNJR.

Cât priveşte organizarea referendumului, şeful statului a declarat marţi că nu a anulat intenţia de a-l organiza, dar că a lăsat-o "mai moale cu referendumul pentru că societatea s-a exprimat clar prin proteste".