Proiectantul "Centurii de diamant" vrea să repare și drumurile din județ. Centura a costat 150 de milioane de euro și s-a surpat de mai multe ori. Legătura cu prințul bugetarilor, Mircea Pop, fostul director CNADNR

Consiliul Judeţean Cluj a publicat pe SEAP ofertele pentru achiziţia serviciilor de întocmire documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI), proiectare şi asistenţă tehnică, documentaţii cadastrale de întăbulare, studii geotehnice, expertiză tehnică, pentru un număr de şapte loturi de drumuri judeţene.

Potrivit unei informări, "licitaţia este organizată de Consiliul Judeţean în vederea demarării procesului de reabilitare şi modernizare a loturilor de drum  DJ 108C DN1 – Mănăstireni,  DJ 103G DN75 - Cheile Turzii, DJ 103G limită jud. Alba - Moldoveneşti - Sănduleşti - Ceanu Mic – Aiton, DJ 103M Vâlcele - Rediu – Aiton, DJ 161A Apahida – Cojocna, DJ 161 Fundătura  (DN1C) -Dăbâca - Panticeu – Sărata, DJ 109D Sic – Vişea – Coasta – DN1".

Potrivit instituției, valoarea estimată a serviciilor licitate pentru aceste şapte sectoare de drumuri judeţene este de 3.120.743 de lei fără TVA.

"Durata maximă stabilită pentru activitatea de proiectare este de 120 de zile de la data atribuirii, respectiv data emiterii ordinelor de începere a lucrărilor", transmite Consiliul Județean.

Potrivit CJ Cluj, pentru toate cele şapte loturi au depus oferte sunt societăţile Alido Proiect SRL, NV Construct SRL şi SC DP Consult SA.

Pe lângă acestea, au mai depus oferte societăţile Damar Consult SRL, Evalcons Tech SRL, Rutier Conex XXI SRL, SC Explan, Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj SA, Tehnoconsulting Solution SRL, DP Cons SRL, Starcom Exim SRL, Best Consulting & Design SRL, SC Eurocerad International SRL, CCAT Solution SRL și Baicons Impex SRL.

DP Consult, proiectare scandaloasă la Vâlcele-Apahida

Proiectantul centurii Vâlcele-Apahida a fost societatea clujeană DP Consult. La momentul licitaţiei proiectului centurii, proiectarea și consultarea au costat 60 de milioane de lei.

În cadrul acţionariatului acestei firme l-am regăsit și pe Mircea Pop, fost şef la DRDP Cluj şi fost director general al CNADNR, adică instituţia care a organizat licitaţia pentru acest proiect. În perioada în care era șef la DRDP Cluj, la adresa conducerii acestei direcţii, Curtea de Conturi a lansat o serie de acuzaţii de deturnare de fonduri, dar nu a fost făcută nici o plângere sau acuzaţie penală.

Din cauza proiectului, centura Vâlcele-Apahida a ajuns să coste peste 150 de milioane de euro, în situaţia în care preţul iniţial era de 64 de milioane de euro.

De asemenea, SC DP Consult a câştigat şi contractul pentru evaluarea terenurilor de pe traseul de expropriere unde avea să se construiască centura Vâlcele-Apahida. Pentru aceste servicii, SC DP Consult a fost singura participantă la licitaţie şi a avut o ofertă de circa 670.000 de lei.

Inaugurată de două, surpată de mai multe ori

Lucrările la centura de ocolire Vâlcele - Apahida, cu o lungine de aproximativ 24 de kilometri, au început în anul 2006. Traficul rutier a fost deschis în 21 octombrie 2011, în prezenţa premierului de la acea dată, Emil Boc, întreaga centură având ca termen de finalizare iunie 2012.

În luna ianuarie 2012, mai multe grinzi ale parapetului din beton care asigura consolidarea unui versant de pe centura de ocolire s-au deplasat în urma unei alunecări de teren cauzată de infiltraţiile de apă, astfel că a fost nevoie de noi lucrări.

Deschiderea completă a circulaţiei a fost amânată din nou pentru luna octombrie 2012.

Pe tronsonul trei al centurii de ocolire Vâlcele - Apahida au mai fost înregistrate de-a lungul timpului alunecări de teren în urma infiltraţiilor de apă din cauza solului lutos, acestea impunând lucrări de consolidare care au dus la înregistrarea unor costuri suplimentare.

Corpul de Control al ministerului a verificat, în perioada 22-24 mai 2012, activitatea DRDP Cluj, stabilind, printre altele, că reprezentanţii acesteia au decis modificarea traseului variantei de ocolire Vâlcele-Apahida, fără a avea la bază o fundamentare corespunzătoare, în condiţiile în care proiectul tehnic şi indicatorii tehnico-economici erau deja aprobaţi printr-o HG din 2006.

Totodată, Corpul de Control al ministerului a mai stabilit că regionala a urmărit în mod defectuos derularea contractelor încheiate pentru realizarea investiţiei, ceea ce a condus la depăsirea repetată a termenelor de execuţie, şi a organizat o licitaţie neconformă, cu rezultate negative privind durata de execuţie a lucrărilor.

Mircea Pop și-a atribuit singur un contract

În 2016, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca privind posibila săvârşire de către Mircea Pop, fost director general în cadrul CNADNR, a infracţiunii de conflict de interese, el fiind acuzat că ar fi atribuit firmei sale un contract de consultanţă.

"În exercitarea atribuţiilor de serviciu, Mircea Pop a semnat actul adiţional având ca obiect extinderea cu 29 luni a contractului de consultanţă pentru furnizarea serviciilor de proiectare şi supervizare a lucrărilor de construcţie a autostrăzii Arad-Timişoara-Lugoj şi a variantei de ocolire Arad”. De asemenea, actul adiţional semnat de acesta a vizat suplimentarea activităţii personalului Consultantului precum şi suplimentarea valorii contractului cu suma de 1.956.182,65 euro, fără TVA (de la 10.227.694 euro, fără TVA la 12.183.876,65 euro, fără TVA), în condiţiile în care S.C. DP Consult S.A. (societate comercială în cadrul căreia Mircea Pop a deţinut calitatea de acţionar majoritar), avea calitatea de subconsultant pentru Autostrada Arad-Timişoara şi Varianta de ocolire Arad", se arată în comunicatul emis de Agenţia Naţională de Integritate de la acea dată.

Inspectorii de integritate arată că Mircea Pop a deţinut, în perioada 25 martie 2011-14 iunie 2012, calitatea de acţionar majoritar al S.C. DP Consult S.A. şi a obţinut în anul 2012 venituri din dividende de la această societate, în valoare de 1.343.222 lei.

"Deşi la data de 14 iunie 2012 a cesionat acţiunile pe care le deţinea la S.C. DP Consult S.A., în perioada deţinerii funcţiei de director general în cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, acesta avea obligaţia de a nu participa la luarea unei decizii care să producă direct sau indirect un folos patrimonial pentru S.C. DP Consult S.A", se mai arată în comunicatul A.N.I.

Acum, la firma DP Consult SA figurează ca și administratori Raţiu Maria Doina, Silivan Moldovan, Viorel Baboş. Cei trei figurau ca și acționari minoritari pe vremea când firma era condusă de Mircea Pop.

Petrecere la munte pe cod portocaliu de viscol

În 2013, Mircea Pop a fost schimbat din funcţia de director general al CNADNR, dar a rămas în CA ca simplu membru. Decizia a venit după ce presa a relatat că mai mulţi directori din CNADNR au petrecut la munte deşi meteorologii anunţaseră pentru acea perioadă că vremea se va înrăutăţi accentuat.

Prințul bugetarilor

Presa centrală a scris că soţii Pop au strâns o avere colosală ca angajaţi ai statului sau lucrând cu statul: o casă în Italia, pe malul Mediteranei, o casa în Toscana, vilă în Cluj-Napoca, casă de vacanță la Băișoara, două autoturisme, un Mercedes și un Jaguar.

Și-a măritat fiica la Roma

În august 2013, Mircea Pop a plătit 500.000 de euro pentru nunta fiicei sale care a avut loc într-un somptuos castel în apropiere de Roma.

Face parte dintr-o familie elitistă

Presa mai scrie că Mircea Pop face parte dintr-o familie extrem de elitistă din Cluj-Napoca. Unul dintre fraţii lui, Liviu, este unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi clujeni şi profesor la Facultatea de Drept, iar celălat frate a fost liderul Cartelului Alfa, Grigore Pop, care între timp a murit. De asemenea, fraţii Pop sunt rude ale fostului secretar al Consiliului Judeţean Cluj, Măriuca Pop. Mai departe, cei menţionaţi anterior sunt înrudiţi cu procuroarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Cluj, Daciana Deritei, care, împreună cu şeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, au instrumentat în 2011 dosarele Paszkany, Gazeta, şi acuzaţiile de spălare de bani aduse unui grup de oameni de afaceri din cadrul Băncii Transilvania (Horia Ciorcilă, Rareş Nilaş şi Gicu Gânscă).