„Reparându-i pe cei vii”, un film palpitant despre fragilitatea vieții, în cinematografele din Cluj

„Cu grijă, fără emoții puternice”. Claire (Anne Dorval) zâmbește cu o oarecare reținere, subminând neliniștea fragilă a celor dragi prin batjocorirea bolii cardiace care poate pune capăt vieții sale în orice moment.

Mamă a doi adulți care se îndreaptă spre vârsta de 50 de ani, Claire este punctul final al călătoriei celui mai apropiat lucru pe care acest film îl are drept personaj principal: inima pe care o urmărim de la donator – Simon (Gabin Verdet), un adolescent care este victima unui accident, până la destinatar – Claire, care se află în stare critică.

„Reparându-i pe cei vii” va ajunge în cinematografele din România începând cu 10 noiembrie.

“Fără emoții puternice”

Filmul va putea fi vizionat în mai multe cinematografe din țară, iar la Cluj-Napoca, la Cinema Victoria.

Ideea de “fără emoții puternice” este esențială în abordarea pe care regizoarea franceză Katell Quillévéré o adoptă pentru cel de-al treilea lungmentraj al său, o adaptare a romanului cu același nume al lui Maylis de Kerangal, câștigător al premiului „2017 Wellcome Book Prize”. Quillévéré favorizează empatia neclară față de sentimentalitate. Filmul său este la fel de clinic și precis ca o incizie a scalpelului, dar este, de asemnea, presărat cu momente de lirism.

După debutul său în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, „Reparându-i pe cei vii” și-a continuat traseul în festivaluri precum Festivalul de Film de la Londra, Rotterdam IFF și San Francisco IFF. De asemenea, filmul a strâns numeroase nominalizări de-a lungul traseului său. Printre multe altele, de menționat sunt nominalizările din cadrul Festivalul de Film de la Veneția, Valladolid IFF, Toronto IFF și Ghent IFF.

Un transplant este o aventură umanistă

Katell Quillévéré declară într-un interviu pentru Cineuropa, următoarele: „Am crezut că ar fi fanscinant să explorez măsura în care un transplant este o aventură umanistă și am încercat să portretizez asta, deoarece filmul pune la îndoială legătura cu eternul. Povestea se desfășoară în primul rând la nivelul individului, al unei familii, apoi al unei comunități, al spitalului și apoi al societății, în idee în care, în Franța, orice persoană are dreptul la un transplant. Este o aventură care pune societatea în mișcare la toate nivelurile. Un transplant este înrădăcinat în principiul solidarității și ne amintește cum sunt ființele umane interconectate”.