Sirenele i-au pus în dificultate pe clujeni . Unii nu știu ce s-a auzit, alții nu știu ce ar trebui să facă în cazul unui pericol

Sirenele de alarmare a populației în situații de protecție civilă au sunat astăzi la Cluj în intervalul orar 10-15, în cadrul amplului exercițiu de verificare și testare a unor echipamente de protecție civilă. Clujenii au auzit semnalul de alarmare, compus din 5 sunete a câte 16 secunde fiecare.

Clujenii nu sunt destul de informați

Cu toate că reprezentanții ISU Cluj le-au recomandat „să rămână calmi și să își desfășoare în mod uzual acitivățile, să urmărească informările ISU Cluj și a autorităților administrației locale”, nu toți clujenii au reușit să își păstreze calmul.

Indiferent că s-au aflat acasă, la locul de muncă sau pur și simplu pe stradă, mulți dintre clujeni s-au speriat în momentul în care au auzit sirenele de alarmare a populației, fiindcă nu au știut la ce să se aștepte.

„Am tras o spaimă îngrozitoare în această dimineață. Nu am știut ce se aude. Am căutat repede pe internet și atunci am înțeles că a fost un exercițiu. E vina mea că nu am știut. Dar cine este vinovat că în cazul în care ar fi un pericol real eu nu știu cum ar trebui să procedez? Poate ar trebui făcute campanii mai ample de informare”, a spus Octavian, un tânăr.

Și pe rețelele de socializare și pe grupuri oamenii se întrebau între ei ori ce s-a auzit ori care este scopul acestor teste.

„În fiecare miercuri avem alarmă de probă. Eu ca cetățean habar nu am ce ar trebui să fac în caz că nu ar fi un exercițiu. Dacă merge televizorul și am geamul închis, oricum nu o aud. Eu nu știu ce trebuie să facă cetățenii în caz de atac aerian sau calamități. Noroc că mă uit la diverse documentare”, a spus Iulia, o clujeancă.

Reprezentanții ISU Cluj sunt conștienți de lipsa de informare a populației și consideră că aceste exerciții lunare îi ajută pe clujeni să afle cum vor fi anunțați în cazul unui dezastru iminent.

„Este încă necesar să se efectueze exerciții de verificare a sistemelor de înștiințare-alarmare lunar. În primul rând din prisma faptului că aceste sisteme trebuie să fie funcționale, ele trebuie să fie veridice și pot să câștige încrederea populației. Există încă aspecte de remediat. Sirenele aparțin autorităților locale, care fac investiții în acest sens. Atributul nostru este să facem aceste exerciții și să le verificăm audibilitatea. Se apropie de un an procesul acesta de verificare lunară a alarmelor și se constată îmbunătățirea audibilității în unele zone unde s-au remediat defecțiuni ale sirenelor și au început să apară tot mai multe apeluri pe numărul de urgență 112, referitoare la faptul că nu sunt încă cunoscute rolul și semnificația semnalelor de alarmă. Din păcate încă nu sunt cunoscute îndeajuns, deși facem în fiecare lună acest exerciții și sunt precedate de informări l transmise către populație. Este totuși de apreciat că se începe să se conștientizeze aceste aspecte și se dovedește că aceste exerciții au și rolul de conștientizare, fiindcă lumea este curioasă, începe să pună întrebări și să se informeaze”, a spus Andrei Biriș, purtător de cuvânt în cadrul ISU.

Cum se diferențează un exercițiu de o alarmă

Semnalele de alarmă sunt împărțite în trei categorii, în funcție de natura evenimentului care urmează să aibă loc.

ALARMĂ LA DEZASTRE: 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 10 secunde între ele.
Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauza de 5 secunde între ele.

PREALARMĂ AERIANĂ: 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauza de 12 secunde între ele.
Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 6 secunde între ele.

ALARMĂ AERIANĂ: 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauza de 4 secunde între ele.
Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauza de 2 secunde între ele.

ÎNCETAREA ALARMEI: Un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute.
Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.

Însă clujenii nu trebuie să își facă griji în cazul în care nu au auzit alarma sau nu știu ce reprezintă semnalele sonore și intervalele de pauză dintre ele. În cazul unui dezastru iminent, reprezentanții ISU spun că sunt pregătiți să anunțe populația prin diferite mijloace de comunicare.

„Sistemul de alarmare are și va avea mereu limitele sale: audibilitatea este diferită în funcție de zone sau configurația clădirilor. El este completat de rolul pe care îl au joacă mijloacele de informare în masă, anume masa-media. Se transmit prin intermediul informărilor și comunicatelor de presă detaliile referitoare la aspectele legate de aceste exerciții și în cazul în care se impun și măsurile ce trebuie luate fie că este vorba de măsuri iminente sau de pregătire prealabilă.  Nu este de neglijat faptul că sunt completate aceste mijloace de informare și cu informările specifice prin intermediul aplicației DSU sau al rețelelor de socializare adresate și celor care utilizează aceste mijloace de informare. Sunt transmise atât notificări în timp real cât și modalitățile de pregătire pentru situații de urgență sau dezastre. Este în curs de implementare și proiectul Ro-Alert, adoptat prin hotărâre de guvern, în cadrul căruia să se transmită în cazul dezastrelor mesaje SMS către populație, pe structura modulară doar în zonele care sunt supuse riscurilor”, a explicat purtătorul de cuvânt ISU.

Ce trebuie să facă populația în cazul în care pericolul este real?

Pentru fiecare situație există câte un set de măsuri specifice de ajutorare a populației.

„Exercițiile lunare încă au rolul de a verifica doar funcționarea sirenelor și  nu  este necesar să se ia măsuri imediate de către populație. Este recomandat să se cunoască semnificația semnalelor de alarmă și informarea corectă în ceea ce privesc comportamentul preventiv și de urmat în cazul situațiilor de dezastre. Nu este de dorit ca cetățenii să intre în panică pe timpul acestor exerciții și să întrerupă activitatea normală ceea ce ar putea avea și urmări nefaste  dacă nu se fac în cadrul unor scenarii prestabilite dinainte. Exercițiile mai complexe se desfășoară sub îndrumarea unei structuri de coordonare care are consimțământul autorităților locale și naționale”, a adăugat Biriș.