Să bem apă de la robinet? Depinde în ce zonă a Clujului ne aflăm!

Mănășturenii sau clujenii care locuiesc în Grigorescu se declară mulțumiți de calitatea apei de la robinet, în timp ce locuitorii cartierelor Mărăști sau Bună Ziua spun că sunt nevoiți să cumpere apă îmbuteliată chiar și ca să gătească.

„Noi stăm în Bună Ziua și aici apa de la robinet e amară. În Mănăștur și în Grigorescu mi se pare că are un gust foarte bun”, a spus Denisa Sîrb.

Gustul apei diferă de la cartier la cartier, de la stradă la stradă

Cu toate că majoritatea mănășturenilor se declară mulțumiți de apa curentă, sunt și excepții care întăresc regula. În anumite locuri din Mănăștur, apa are un gust rău.

„În Mănăștur și Mărăști e groaznic. Acum stau în Grigorescu și apa are gust doar a apă, e foarte ok. Probabil fiecare cartier își primește apa de la stații diferite de tratare/epurare/distribuție”, a spus un clujean, Sorin Lucan.

Mihaela G., care stă de ani de zile în Gheorgheni, spune că, deși apa de la robinet nu are un gust ciudat, nu astâmpără setea și, pe deasupra, a avut și probleme de sănătate din cauză că a băut-o.

„La început am băut apă de la robinet. Nu avea gust puternic de clor sau așa ceva. Însă oricât de multă consumam, nu îmi trecerea setea. Și apoi am avut și probleme la stomac. Nu m-am gândit că ar fi apa de vină. Dar apoi am avut prieteni în vizită, au consumat apă și au avut aceleași probleme. De atunci cumpăr doar apă îmbuteliată sau o fierb înainte să o consum”, a declarat Mihaela.

Și cei care frecventează cartierul Zorilor sunt dezamăgiți de calitatea apei.

„La mine la birou e atât de bună încât pe fundul vasului de apă de la aparatul de cafea se face frecvent o pojghiță verde”, a spus Codrin Țurcanu.

Nici locuitorii comunei Florești nu sunt mulțumiți de apa pe care o consumă de la robinet, spunând că gustul diferă de la o stradă la alta. Pe anumite străzi apa este la fel de bună ca cea îmbuteliată, în timp ce pe altele nu poate fi consumată.

De ce diferă gustul apei?

Specialiștii în domeniu spun că diferența apare datorită faptului că sursa de la care clujenii primesc apa nu este aceeași în tot orașul. Așa că, cei care locuiesc în cartierele vechi ale orașului sunt mai norocoși, iar apa este mai bună.

"Diferența în calitatea apei e dată de sursa la care sunt conectate cartierele. Cartierele vechi sunt racordate la izvoarele subterane, unde e și Muzeul Apei, aproape de intrarea în Florești. Desigur, este vorba despre zona centrală, Grigorescu și câteva zone din Gheorgheni și Zorilor. Restul cartierelor sunt racordate la Tarnița, a cărei apă e tratată în stația de tratare de la Gilău", a spus Andrada Pascu, doctorand specializat pe calitatea apei în cadrul facultății de  Ingineria Mediului.

În momentul de față, în Cluj-Napoca, lungimea rețelei de apă este de 586 de kilometri, iar rețelele de canalizare de 463 de kilometri. Ce spun reprezentanții Companiei de Apă Someș Compania de Apă Someş susţine că “absolut tuturor consumatorilor de la intrarea în Cluj-Napoca până dincolo de Dej, le este distribuită aceiaşi apă, chiar dacă gustul este subiectiv şi pot exista diferenţe de percepţie privind apa potabilă distribuită”. „Rețeaua de distribuție a apei potabile din Cluj-Napoca este de tip inelar, ceea ce înseamnă că apa din toate cele șase zone de presiune din Cluj-Napoca este aceeași, iar apa din rețeaua unei anumite zone de presiune este aceeași. Mai pe înțeles, chiar dacă în rețeaua municipiului se livrează și apă de la sursa subterană Florești, această, odată ajunsă la stația de pompare Grigorescu, este amestecată cu apa venită de la Stația de Tratare Gilău (provenită din Tarnița). Nici o casă din Cluj-Napoca nu primește exclusiv apa dintr-o sursă sau alta, ci același amestec din ambele. Ceea ce într-adevăr poate diferi substanțial și poate influența gustul apei ajunsă la robinetul din casă sau din apartamentul din bloc, este vechimea rețelelor de incintă sau a rețelelor interioare ale imobilelor. Reprezentanții Companiei de Apă Someș au atras atenția de mulți ani asupra faptului că, din punctul de vedere al percepției gustului apei de către utilizatorii finali, devin inutile toate investițiile de modernizare a infrastructurii publice de alimentare cu apă atrase și implementate de operator – care toate au ca finalitate calitatea apei (indiferent că vorbim de modernizarea stației de tratare sau de schimbarea conductelor) – dacă nu găsesc modalități de modernizare și a rețelelor de incintă sau a rețelelor interioare din condominii și blocuri. Apa de bună calitate ajunsă la intrare în bloc, poate suferi modificări de gust, datorită vechimii sau a materialului inadecvat al rețelelor din clădire. Aceasta este cel mai probabil situația și cu toți cei cărora li s-a consemnat în articol o opinie critică asupra apei, devreme ce toți clujenii primesc aceeași apă”, au transmis reprezentanții Companiei de Apă Someș.