Scandalul Centrului de Deșeuri ajunge în fața Curții de Arbitraj Internațional de la Paris. REZILIEREA contractului la CMID, NELEGALĂ?

Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD), care are rol de mediator în disputa dintre Consiliul Judeţean Cluj şi fostul constructor al Centrului de Deşeuri, firma Atzwanger S.P.A., consideră că decizia CJ Cluj de reziliere a contractului cu antreprenorul general s-a făcut în mod abuziv şi este nelegală. Mai mult, această comisie spune că Beneficiarul, în speţă Consiliul Judeţean Cluj, trebuie să reia contractul cu constructorul Centrului de Deşeuri.

Între timp, în septembrie 2016 Consiliul Județean anunța că instituţia a finalizat şi atribuit contractul privind finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). Câştigătorul licitaţiei a fost firma Krantz Eurocenter.

Ruina care costă peste 100 mil. euro

Construcția Centrului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj a demarat în februarie 2012 și a fost încheiat între Consiliul Județean și Asocierea Atzwanger, Ladurner Impianti, SC Confort și SC Vel Service. Doi ani mai târziu, în octombrie 2014 forul județean a cerut rezilierea contractului.

“Problemele de natură tehnică din implementarea acestui contract de lucrări (respectiv nerespectarea proiectului tehnic în ceea ce privește lucrările executate la celula de depozitare din cadrul CMID, calitatea nesatisfăcătoare a umpluturii din digul perimetral, calitatea nesatisfăcătoare a execuţiei digului, nerespectarea proiectului tehnic în ceea ce privește lucrările executate la sistemul drenant și a calității materialului folosit la stratul drenant) apărute în derularea execuţiei, în principal din culpa antreprenorului și a inginerului, au condus în final la rezilierea acestui contract de lucrări”, justifică forul județean achiziționarea acestor servicii juridice.

Deocamdată, Consiliul Județean nu știe la cât se ridică valoarea serviciilor de reprezentare a judeţului Cluj în fața Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera Internațională de Comerț Paris. Banii vin, în primă fază, din bugetul judeţului Cluj, “urmând a fi recuperați de la partea adversă”, susține instituția.

“Acest litigiu va fi soluționat de către un arbitru internațional (care nu va fi român sau italian), iar întreaga procedură se va desfășura conform Regulamentului Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera Internațională de Comerț Paris. Asigurarea reprezentării necesită o amplă expertiză în arbitrajul comercial internaţional, motiv pentru care aceasta nu se poate asigura de către personalul de specialitate juridică angajat”, transmite Consiliul Județean.

Dispute pe banii clujenilor

În 2015, Consiliul Judeţean Cluj primea un document complex de peste 70 de pagini din partea Comisiei de Adjudecare a Disputelor (CAD) cu concluziile acesteia referitoare la disputa pe care instituţia o poartă cu fostul constructor al Centrului de Deşeuri. Sunt cel puţin nouă aspecte pentru care Asocierea Atzwanger S.P.A. (lider al asocierii, antreprenor) – Laduner S.R.L. – S.C. Confort SA – Vel Service S.R.L. a cerut o decizie de la CAD, acestea variind de la rezilierea contractului de către CJ Cluj, refuzul CJ de a încheia un act adiţional de prelungire a contractului până la refuzul Beneficiarului (n.red. CJ Cluj) de a deconta mai multe plăţi care li s-ar cuveni constructorilor. Documentul Comisiei de Adjudecare a Disputelor arată neprofesionalismul de care a dat dovadă echipa de implementare a proiectului CMID.

Pretenții financiare de peste 11 milioane euro

În februarie 2016, Atzwanger a demarat cea de-a doua procedură de soluționare a disputelor de către CAD, prin care a cerut de la Consiliul Județean peste 11 milioane de euro, după cum urmează:

restituirea garanției de bună execuție în valoare de 10.753.601,15 lei;
plata sumei de 2.855.034,70 lei plus TVA aplicabilă și dobânzi datorate;
plata sumei de 26.579.065 lei, plus TVA;
plata sumei de 6.117.587 lei, plus TVA  aplicabilă și dobânzi datorate, cu titlu de restituire a reținerilor operate;
plata sumei de 135.723 lei, plus TVA  aplicabilă și dobânzi datorate;
plata sumei de 5.928.256 lei, plus dobânzile legale datorate.

Județul Cluj a transmis antreprenorului înștiințarea de nemulțumire cu privire la modul de soluționare a disputelor, iar Asocierea Atzwanger, Ladurner Impianti, SC Confort SA și SC Vel Service SA a formulat cererea de arbitraj care a fost comunicată de către Curtea de Arbitraj Internațional. Prin aceasta, Atzwanger solicită Tribunalului Arbitral să constate că rezilierea de către județul Cluj a contractului este nelegală și netemeinică, să oblige județul Cluj la restituirea garanției de bună execuție, în valoare de 10.753.601,15 lei și să oblige județul Cluj la plata sumei totale de 48.613.085,09 lei, plus TVA aplicabilă și dobânzi datorate.

Plângeri târzii depuse la DNA, zac nerezolvate de 2 ani

La începutul lui 2015, Consiliul Judeţean Cluj face o plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu lucrările la Centrul de Deşeuri. În paralel, însă, este depusă o altă plângere înregistrată tot la DNA Cluj împotriva funcţionarilor publici din cadrul CJ Cluj care s-au ocupat de proiectul Centrului de Deşeuri.  Consilierul Județean de la acea dată Mihai Seplecan a cerut DNA Cluj să se sesizeze şi să cerceteze dacă sunt întrunite în sarcina unor funcţionari publici din Consiliul Judeţean Cluj elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu comise în legătură cu proiectarea şi executarea lucrărilor la Centrul Integrat de Management al Deşeurilor.

Anul şi dublarea investiţiei

2011 -  Asociaţia Confort SA, Atzwanger SPA, Ladurner Impianti SRL şi SV Vel Service SA câştigă licitaţia pentru construirea Centrului de Deşeuri cu o ofertă de 107, 5 milioane de lei fără TVA/ 23,8 milioane de euro

2012 – Confort SA intră în insolvenţă dar încasează de la Consiliului Judeţean 15,8 milioane de euro pe lucrările făcute până la intrarea în insolvenţă, dar şi după intrarea în insolvenţă

2013 – Italienii de la Atzwanger SPA devin liderul asocierii pentru continuarea lucrărilor la groapa ecologică. După scurt timp, DNA a susţinut că fostul preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu şi vicele CJ Cluj Ioan Oleleu ar fi favorizat firma lui Ioan Bene, Napoca SA, în sensul că au introdus-o direct ca subcontractor, nepermis prin contractul cu finanţare europeană

2014 – Apar primele probleme la Centrul de Deşeuri: excavări ilegale, fisuri în fundaţie, lucrările executate nu erau de calitate, experţii spun că există riscul ca întreaga construcţie să se prăbuşească, numind-o “lucrare malefică”

Final de 2014 – Contractul pentru construirea Centrului de Deşeuri cu firma Atzwanger SPA a fost reziliat

2015 – CJ Cluj mai plăteşte 11,6 milioane de euro către Atzwanger SPA, ultimele plăţii fiind făcute în vara lui 2015, când deja o expertiză  confirma dezastrul de la Centrul de Deşeuri

2015 – Consiliul Judeţean depune o plângere penală la DNA Cluj împotriva constructorului Centrului de Deşeuri

2015 – Consilierul judeţean Mihai Seplecan depune plângere penală împotriva funcţionarilor publici implicaţi în proiectul CMID pe care îi acuză de abuz în serviciu în legătură cu proiectarea şi executarea lucrărilor la Centrul de Deşeuri.

Monitorul de Cluj a scris despre faptul că echipa de implementare a proiectului, aproximativ 20 de persoane, au încasat în total din noiembrie 2011 şi până în prezent 1.050.510 lei, adică peste 235.000 de euro. Din echipa de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri, se numără, printre alţii, Mariana Raţiu, Vinicius Mărgeanu, Simona Tatomir, Ştefan Iliescu, Corina Salanţă, Sanda Oltean, Diana Coman sau Claudiu Salanţă.

Iulie 2015 – Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca încep urmărirea penală pentru lucrări fără autorizaţie, excavări ilegale şi furt de pământ CMID

2016 – valoarea Centrului de Deşeuri creşte cu peste 22 milioane de euro, judeţul trebuie să returneze 15,5 milioane de euro cheltuieli neeligibile plus lucrări executate neconforme

2017 – contractul pentru finalizarea primei celule a Centrului de Deşeuri este atribuit firmei Kranz Eurocenter contra sumei de 24 milioane de euro

2017 –  se vorbeşte despre începerea lucrărilor la faza a II-a a proiectul care se ridică la peste 45 milioane de euro