Expediţia românească trans-siberiană a ajuns la destinaţie, după 11.000 de kilometri

"Suntem în apropiere de Vladivostok, pe ţărmul Pacificului. Am atins jumătatea expediţiei, practic. Deşi a doua jumătate probabil că are o lungime un pic mai mare, ca parte ştiinţifică suntem la jumătate, în sensul că am trecut prin mare parte de pădure boreală pe care voiam să o vedem şi ne-am putut face şi o idee asupra efectelor schimbărilor climatice. Am luat probe pe parcurs şi vom lua şi traseul de întoarcere. Am făcut doar o trecere rapidă prin pădurea boreală, însă am putut să tragem concluzii şi să ne dăm seama cum e influenţată de schimbările climatice. Sigur că datele trebuie analizate şi carotele luate de la arbori trebuie măsurate cu atenţie şi prelucrate, pentru a avea rezultate cu fundament clar ştiinţific. Însă, important este că le avem. Scopul principal al expediţiei a fost să colectăm de pe o distanţă de 11.000 de kilometri carote şi să ne facem o imagine asupra climei din ultimii 50-100 de ani din zonele respective", a declarat sâmbătă, pentru Agerpres, directorul CCB Jibou, Cosmin Sicora, iniţiator al acestui proiect.

Potrivit acestuia, schimbările climatice sunt deja vizibile şi înseamnă, în primul rând, o migrare a pădurii boreale spre zonele nordice.

"Sunt vizibile şi cu ochiul liber efectele schimbărilor climatice. Ce am observat, ca o concluzie generală, ar fi retragerea pădurii boreale spre nord şi datorită activităţilor umane, în unele zone, mai ales în zona Siberiei centrale, unde s-a văzut că parte din pădure e folosită ca terenuri agricole, dar şi datorită climei. Dacă ar fi numai influenţa omului, nu am avea aici specii de climat mai cald, atipice. Asta ne dă o indicaţie că, de fapt, clima, încet, încet se schimbă în zonă şi că pădurea boreală migrează încet spre nord. Înseamnă, desigur, o restrângere a arealului, dar ea are loc de migrat pe nord. Practic, se pierde din ecosistemele nordice, din zona îngheţată şi ecosistemul de tundră, care se restrânge", a precizat directorul CCB Jibou.

La Vladivostok, membrii expediţiei s-au întâlnit, vineri, cu reprezentanţi ai Universităţii Federale a Extremului Orient (Far Eastern Federal University - FEFU), una din cele mai mari din Federaţia Rusă.

Cosmin Sicora s-a declarat impresionat atât de universitate, cât şi de oraşul care este principalul port rusesc.

"Am vizitat şi Universitatea Federală a Extremului Orient rus, foarte modernă şi nouă, finanţată cu bani federali, ceea ce înseamnă foarte mult. Ne-am întâlnit cu cei de acolo. Nu au specialişti pe partea de fiziologie vegetală, dar au pe domeniul botanicii, zoologiei. Campusul, într-adevăr, este deosebit şi tot oraşul arată diferit de Rusia pe care am văzut-o până aici. Practic, zona asta a Vladivostokului şi ţinutul Primorski Kray, de la capătul lumii, e din altă lume, de fapt. Nu e de la capătul lumii noastre, ci e de dincolo de ea, pentru că aici sunt alţi oameni şi altă civilizaţie. Se simte influenţa Chinei, Japoniei, o influenţă asiatică puternică", a menţionat acesta.

Membrii expediţiei din cadrul UBB au avut discuţii cu reprezentanţii universităţii ruse privind posibilitatea unor colaborări în domenii precum botanica, zoologia şi entomologia. De asemenea, Alexandru Stermin, coordonator Erasmus în cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie a UBB, a discutat semnarea unui acord interuniversitar şi a unui acord Erasmus+, pentru ţările din afara Uniunii Europene, un program ce vizează încurajarea mobilităţii academice.

Cosmin Sicora subliniază faptul că expediţia RO-CRES (Romanian Climate Change Research Expedition Siberia) este, din punctul lui de vedere, una unică la nivel naţional, atât prin complexitatea ei, cât şi prin timpul în care a fost parcurs traseul.

"Nu ştiu exact, dar cred că puţini au ajuns până aici, din Europa. Cu siguranţă, din Jibou nu au ajuns, deci suntem unici. Şi pentru România cred că suntem unici din punctul acesta de vedere, ca şi durată scurtă a timpului de a ajunge aici. Practic, în două săptămâni am fost în Vladivostok, pornind din Jibou. Nu a fost uşor. E o oboseală care se simte. Faptul că dormi puţin noaptea şi că a doua zi conduci, nu e uşor. Însă, suntem la jumătate şi acum cred că ne trage casa", a precizat Cosmin Sicora, informează Agerpres.

Prima jumătate a expediţiei a decurs în condiţii bine, chiar dacă au existat şi unele probleme, pe traseu fiind întâlnite numeroase specii de plante rare sau inexistente în România, una din surprize fiind floarea de colţ. De asemenea, membrii expediţiei au avut prilejul de a cunoaşte şi populaţiile locale, cu obiceiuri specifice.

"În general oamenii sunt bine, maşinile sunt bine. Acesta e lucrul cel mai important şi factorul cel mai important pe parcursul expediţiei a fost siguranţa şi sănătatea oamenilor. Am avut tot felul de experienţe, dar niciunele care să ne pună cu adevărat în pericol. Am păţit şi pene de automobil, am mers şi drumuri mai rele, care sunt, de fapt, drumuri tipice pentru Siberia. Şoseaua trans-siberiană e foarte recentă. Chiar colegi de la Universitatea din Vladivostok nu ştiau de existenţa ei şi s-au mirat că am venit pe asfalt de la Moscova până aici. Nu ştiau că se poate. Sunt convins că, dacă nu mergeam pe acolo, nu găseam o mulţime de specii. Faptul că găseşti floare de colţ în zona de stepă e ceva deosebit. Au fost şi alte specii pe care le-am găsit acolo. Şi oamenii de acolo, care sunt un pic altfel decât cei ce au contact direct cu civilizaţia, pe şoseaua trans-siberiană. Am asistat şi la o ceremonie buriată, tibetană. Am fost norocoşi că i-am prins pe oameni chiar în momentul în care ofereau ofrandele lor zeilor, la un fel de loc mai sacru al lor. Au fost foarte deschişi şi ne-au lăsat să împărtăşim momentul cu ei, să vedem modul în care se roagă, în care îşi desfăşoară viaţa spirituală, oferind zeilor lor din alimentele cotidiene - lapte, pâine, unt", a precizat directorul CCB Jibou.

Începând de sâmbătă, expediţia a pornit pe drumul de întoarcere în ţară, urmând un traseu parţial diferit de cel din prima jumătate, prin Rusia - Kazahstan - Georgia - Turcia - Bulgaria - România.

"La întoarcere vom vedea lucruri noi, vom intra prin Kazahstan, Caucaz, pe ţărmul Mării Negre, deci vom avea alte ecosisteme pe care le vom vedea. Însă, o mare parte, până la Baikal, mergem pe acelaşi traseu, pe lângă China şi Mongolia", a conchis Sicora.