Elevii surzi trebuie să scrie despre „foșnetul frunzelor”

Elevii cu deficiențe de auz trebuie să învețe după aceeași programă ca orice elev care nu are probleme și trebuie să dea aceleași examene. Copiii spun că le este greu, mai ales când li se cere, spre exemplu, să scrie un eseu despre foșnetul frunzelor. 

„Acești copii învață în Limbajul Semnelor Românești (un limbaj care nu este, din păcate, unitar, adeseori depășit, fără reprezentare pentru anumite cuvinte) și li se cere să promoveze examenele, în scris, în limba română. O aberație, o nesimțire. Pentru ei limbajul semnelor e limba lor maternă. LSR are propria morfologie, propria sintaxă. Ei nu se exprimă în limba română, nu au reprezentare pentru conjuncții, prepoziții, dar MEN le cere să trateze aceleași subiecte, în scris, la fel ca auzitorii. Nu îmi dau seama dacă e prostie, rea voință, indiferență, dispreţ. Manualele după care învață sunt din 1993. O jale de conținut. Anul acesta, în București, în asemenea condiții, a reușit un singur elev să ia Bacalaureatul”, a spus deputatul Adriana Săftoiu.

Elevii surzi fac cu greu față programei

În contextul în care, de cele mai multe ori, copiii cu deficiențe de auz care încep clasa pregătitoare, știu doar câteva zeci de cuvinte, în comparație cu ceilalți copii care până la vârsta de 5-6 ani știu să vorbească fără nicio problemă, sistemul educațional românesc nu are o metodologie specială pentru acești elevii surzi.

„La noi elevii vin în clasa pregătitoare cu câteva cuvinte în vocabular. În clasa a VIII-a, ei dau examen la fel ca și ceilalți copii din școlile de masă. În clasa întâi sau în clasa pregătitoare, copilul din școala de masă merge cu mii de cuvinte în vocabular. Al nostru vine cu câteva zeci de cuvinte. Diferența este foarte mare. Plus că este foarte greu de recuperat cu ei pe parcursul celor opt ani până dă elevul examen. Trebuie adaptate examenele pentru deficienți. Ei urmează aceeași programă, iar noi ne străduim în fel și chip să o adaptăm. Oricum e foarte greu să înțeleagă elevul cu deficiențe de auz exact cum este acolo. Ca să priceapă jumătate din ceea ce pricepe copilul fără deficiențe, noi depunem un efort uriaș. Deși sunt copii hărnicuți care au restul de auz, care se străduie și reușesc să ia note de 7. De 8 la examene. Dar e foarte multă muncă în spate”, a declarat Nicoleta Dunca, director adjunct în cadrul Liceului Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz din Cluj-Napoca.

Elevii care au probleme cu auzul înțeleg și foarte greu anumite materii, fiindcă ei își dezvoltă extrem de greu gândirea abstractă.

„Programa școlară nu este adaptată absolut deloc persoanelor cu deficiențe de auz, fiindcă presupune dezvoltarea unor competențe care sunt aproape imposibil de dezvoltat pentru persoanele cu deficiențe de auz. Lucrând cu ei și văzând stadiile lor de dezvoltare, acești copii își dezvoltă foarte greu gândirea abstractă. Gândirea lor este în mare parte concretă. În ceea ce privește literatura, este greu pentru ei să priceapă limbajul artistic și să-l poată înțelege. Forma artistică pe care ei o pot dezvolta poate proveni în mare parte doar din artele vizuale. Muzica, spre exemplu, este de neatins pentru ei”, a explicat Raluca Vlaicu, profesor de limba și literatura română din cadrul Liceului Tehnologic Special „Samus”, care predă și copiilor cu deficiențe de auz.

Facilități pentru persoanele cu deficiențe

Chiar dacă examenul este la fel, indiferent că este vorba de persoane cu deficiențe sau fără, pentru cei cu nevoi speciale timpul de evaluare este mai lung.

„Fiind un examen care are aceeași relevanță peste tot, adică în momentul în care și-au luat bacul pot să meargă cu diploma respectivă peste tot, indiferent că au deficiențe sau nu. Desigur, ei pot să dea examenul într-o perioadă mai îndelungată de timp. Deci au niște facilități care sunt speciale pentru cei cu deficiențe, dar probele de concurs sunt aceleași, chiar dacă timpul de evaluare este mai mare”, a declarat Valentin Cuibus, inspectorul șef al ISJ Cluj.