8 ani de la evacuările de pe Coastei. Zeci de persoane au protestat în centrul Clujului

La 8 ani de la evacuarea scandaloasă a peste 350 de persoane de etnie romă de pe strada Coastei, zeci de persoane și-au dat întâlnire, luni seară, cu scopul de a solidariza cu evacuații.

Protest pentru o viață decentă

În pofida zăpezii abundente și a frigului care s-a lăsat asupra orașului, grupul adunat la clopotul de pe Eroilor a fost decis să protesteze cu dârzenie împotriva crizei locuirii în care s-a afundat Clujul, dar și să militeze pentru dreptul de a locui în condiții adecvate, indiferent de starea financiară. Același frig l-au îndurat, acum opt ani, în data de 17 decembrie 2010, și familiile de romi lăsate forțat în stradă în toiul iernii, mutate apoi în condițiile inumane de la Pata-Rât.

Astfel, oamenii au ieșit în centrul Clujului, purtând bannere și pancarte cu diverse mesaje: "Case sociale, nu evacuare", "Locuirea precară ne scoate în stradă", "Case pentru oameni, nu pentru profit". Au scandat diferite sloganuri: "solidaritate!", "Cluj-Napoca, nu uita, Pata-Rât e fața ta!", "Suntem egali, nu ilegali" sau "Locuințe pentru toți, nu doar pentru mafioți!". De asemenea, s-au ținut discursuri și s-a vorbit atât în română, cât și în maghiară, având același mesaj: de solidaritate. Erau doar câteva zeci de persoane, dar trecătorii se opreau curioși să vadă ce se întâmplă.

"În 17 decembrie 2010 am trecut printr-o evacuare, iar acum comemorăm 8 ani de când au fost evacuate 76 de familii, în jur de 350 de persoane. Suntem aici pentru că, în momentul de față, încă sunt persoane care locuiesc lângă groapa de gunoi. Suntem aici pentru copiii care trăiesc acolo în condiții inumane, copii care sunt la școală, la liceu, copii care au nevoie de sprijin. Dorim ca oamenii care încă locuiesc acolo să fie mutați. Suntem cetățeni ai Clujului, indiferent de ce etnie suntem. Oamenii din Cluj încep să fie solidari cu noi și cu problema noastră, încep să vadă care este adevărul", a spus Linda Greta, una dintre femeile evacuate din locuință în urmă cu opt ani.

S-a împărțit ceai cald pentru cei care au protestat pașnic în ciuda frigului de afară. Manifestația a continuat cu un marș al solidarității, iar trecătorii au primit ziare și pliante, fiind astfel puși față-n față cu ce se întâmplă chiar sub nasul lor.

Drepturi egale pentru locuințe

La doar câteva zile după dezbaterea care a punctat problemele grave ale locuibilității din oraș, precum lipsa locuințelor sociale, prețul exorbitant al chiriilor sau goana după profit a dezvoltatorilor imobiliari, asociațiile Căși Sociale ACUM!, A-Casă, A szem, Blocul Pentru Locuire, respectiv Asociația Chiriașilor din Cluj și Asociația Comunitară a Romilor din Coastei și-au dat mâna pentru un scop comun: revolta față de formele diverse ale nedreptății locative.

Printre punctele susținute de aceste organizații se numără construcția locuințelor publice, asigurarea drepturilor pentru chiriași, construcția căminelor studențești sau combaterea rasismului. Toate gândurile sunt adunate sub un motto pe cât de scurt, pe atât de uman: "Orașul e al tuturor! Locuirea e un drept, nu un privilegiu".

Prezent la dezbaterea de joia trecută, Aurel Șfaiț, 72 de ani, unul dintre evacuații din Casa Agronomului, victimă a unei alte manevre controversate care a lăsat în stradă 42 de familii, încă își caută dreptatea. "Eram printre primii care își plăteau chiria, mă consider categoric clujean. Stau și mă gândesc, cum pot autoritățile locale să scoată atâtea familii în stradă, iarna, în frig? Aș muri fericit dacă statul ar interveni în această problemă!", a exclamat, modest, pensionarul. Acum, lângă domnul Sfaiț au venit și alții să-și strige nemulțumirea, sperând la condiții mai bune în lupta grea contra crizei imobiliare.

Drama gunoaielor, teama de incendii, intoxicațiile cu fum

În prezent, un număr mare de romi încă locuiesc și trăiesc din reciclarea materialelor de la rampa de gunoi a Clujului, deși aceasta a fost planificată pentru închidere de nenumărate ori. Copii se nasc și cresc printre gunoaie, cu gândaci și șobolani care se plimbă noaptea prin paturile lor.

Incendiile care au loc frecvent îi obligă pe oamenii care locuiesc în zonă să inspire fumul toxic. Fumul îi îneacă, le inundă plămânii, le irită ochii și ajung de cele mai multe ori la spital pentru îngrijiri medicale din cauza intoxicației cu fum.

Din 2010 până acum, spune Linda, primarul Emil Boc nu a călcat niciodată în mocirla cu care se confruntă comunitățile de romi de la periferia orașului. Reprezentanții Asociației Comunitare a Membrilor din Coastei au cerut nenumărate întâlniri cu edilul, însă au fost refuzați.

Articol scris de Bianca TĂMAȘ și Raymond FÜSTÖS