Actualitate
Statuia lui Iuliu Maniu, dezvelită la Cluj la 146 de ani de la nașterea sa: „Un simbol al democrației și libertății!”
La dezvelirea statuii fostului om politic, amplasată în spatele Bastionului Croitorilor și realizată de sculptorul Ioan Marchiș, au fost prezenți zeci de clujeni, oficialități ale județelor Cluj și Sălaj, dar și fostul președinte al României, Emil Constantinescu.
După ceremonia religioasă oficiată de ÎPS Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, respectiv PS Florentin Crihălmeanu, eparhul Greco-Catolic al Episcopiei Cluj-Gherla, Emil Burzo, președintele filialei Cluj-Napoca a Academiei Române a rostit câteva cuvinte despre familia și viața zbuciumată a lui Iuliu Maniu.
„Pentru Iuliu Maniu cuvântul era prelungirea gândului, iar fapta, împlinirea gândului. Clujul a fost orașul studenției sale, aici și-a structurat gândirea politică pe cele trei principii la care nu a renunțat niciodată: moralitate, patriotism, democrație. A dovedit că morala și politica pot coexista, nu e de mirare că a fost poreclit «Sfinxul de la Bădăcin»”, a spus prof. univ. Emil Burzo, amintind de rolul lui Iuliu Maniu în Actul Marii Uniri. Emil Burzo a menționat că, la baza statuii din bronz a fostului politican național-țărănist, a fost adus pământ din satul Bădăcin (jud. Sălaj), marea dorință – neîmplintă – a lui Iuliu Maniu fiind aceea de a fi îngropat lângă părinții săi.
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca a amintit de perseverența lui Iuliu Maniu în susținerea intereselor române în fața autorităților austro-ungare, explicând apoi că locația aleasă a avut la rădăcini scopul de a transmite un mesaj tinerei generații.
„În perioada studenției m-a frământat o întrebare la care nu găseam răspuns. Cum e posibil ca oameni de stat care și-au dedicat toată viața poporului român să sfârșească în închisoare sau în alte forme tragice? Cum e posibili ca oameni care au făurit România Mare, care au fost întotdeauna susținători ai libertății și democrației să găsească «recunoștință» între zidurile închisorilor? După ce am cunoscut mai multă istorie am aflat răspunsurile. Iar acum suntem aici să aducem un minim gest de recunoștință, apreciere, o reparație istorică minimală pentru cel care a fost, este și va rămâne în conștiința poporului român Iuliu Maniu. Această statuie va rămâne pentru eternitate în memoria noastră un simbol al verticalității morale și al susținerii intereselor românești”, a precizat Emil Boc, punctând importanța prețuirii înaintașilor și valorilor democrației.
Președinte al României între anii 1996-2000, prof. Emil Constantinescu a recunoscut că a fost onorat să accepte invitația la această ceremonie, ținând apoi un discurs dojenitor la adresa celor care încă duc dorul regimului comunist.
„În urmă cu 28 ani, în data de 5 februarie 1991, am participat la un parastas al lui Iuliu Maniu în incinta închisorii Sighet. Am fost atunci în celula în care a fost închis Iuliu Maniu, la «Cimitirul Săracilor», unde mormântul său nu se găsește, osemintele sale au fost azvârlite. Dintre cei care au participat atunci pe o tribună improvizată, cei mai mulți nu mai sunt astăzi printre noi. Nici Corneliu Coposu, nici Doina Cornea, nici Ion Diaconescu, nici Ticu Dumitrescu, nici înalții ierarhi ai Bisericilor Ortodoxe și Greco-Catolice, nici Romulus Rusan. Pentru noi, cei câțiva supraviețuitori care nu l-am cunoscut personal pe Iuliu Maniu, dar i-am cunoscut pe cei care i-au fost alături, este o datorie să le spunem generațiilor viitoare ce am înțeles din lupta lui Iuliu Maniu”, și-a amintit fostul șef de stat.
Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale a transmis mesajul ministrului Valer Daniel Breaz, iar mai apoi Dr. Ioan Boilă, nepotul lui Iuliu Maniu le-a mulțumit celor care s-au gândit să ridice această statuie în memoria ilustrului său bunic.
„Mulțumesc tuturor celor care prin cuvânt, prin scris și prin sentimente s-au înscris în familia spirituală care dorește ca adevărul și dreptatea vieții lui Iuliu Maniu să fie aduse la lumină. Îmi doresc ca acest monument să reprezinte un stimul, o evocare permanentă pentru generațiile care vor veni, a moștenirii prețioase pe care Iuliu Maniu ne-a lăsat-o”, a spus Ioan Boilă.
Actorul Ruslan Bârlea de la Teatrul Național din Cluj-Napoca a lecturat câteva fragmente din faimosul discurs al lui Iuliu Maniu în plenul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, după care ÎPS Andrei Andreicuț și PS Florentin Crihălmeanu au binecuvântat monumentul și memoria lui Iuliu Maniu. Evenimentul s-a încheiat cu ceremonia depunerii de coroane la statuia fostului prim-ministru al României.