Brahms și Beethoven se “întâlnesc” pe scena Filarmonicii clujene

Trei lucrări de Brahms în prima parte și ”Imperialul” lui Beethoven în partea a doua a serii, una dintre cele mai iubite lucrări din istoria muzici, în interpretarea unui pianist austriac de excepție - Gottlieb Wallisch.

Schickalslied (Cântecul destinului), op. 54, de Johannes Brahms a fost compus pe poemul Cântecul de ursită al lui Hyperion de Friedrich Hölderlin, iar tema centrală este opoziţia dintre fericirile cereşti şi frământările lumii reale a oamenilor.

Următoarea lucrare din program, Uvertura tragică, op. 81, este mărturie a interesului lui Brahms pentru tragediile lui Sofocle şi dramele lui Goethe şi Shakespeare. Astfel, în Uvertura tragică, Brahms omagiază muzical acest gen literar şi spiritul său, lucru firesc dacă ţinem cont că Germania literară a acelor vremuri era puternic influenţată de celebrul volum Naşterea tragediei de Friedrich Nietzsche.

Apoi, echilibrul muzical este atins printr-o altă lucrare pentru cor mixt şi orchestră (ultima scrisă de Brahms), Gesang der Parzen (Cântecul ursitoarelor), op. 89, care readuce tema destinului care l-a fascinat pe compozitor pe tot parcursul vieţii sale. Această piesă, interpretată pentru prima dată la Cluj (după ce a fost interpretată de Corul Filarmonicii anul trecut, în compania Orchestrei Simfonice din Singapore), este bazată pe un text din Ifigenia în Taurida de Goethe, ea însăşi o re-povestire a tragediei greceşti a lui Euripide.

Atmosfera mai întunecată a primei părţi a concertului va fi contrabalansată, în cea de-a doua, de Concertul nr. 5 pentru pian, în Mi bemol major, de Ludwig van Beethoven, una dintre cele mai iubite lucrări din istoria muzicii. Supranumit Imperialul, concertul se distinge prin caracterul său eroic şi maiestuos şi prin scriitura pianistică de o strălucire neegalată la acel moment.

Cariera muzicală a lui Ferenc Gábor se împarte între activitatea sa ca violist în prestigioasa Konzerhausorchester din Berlin, ca dirijor şi ca profesor la Universitatea de Arte şi Academia de Muzică „Hanns Eisler” din Berlin.

Ca dirijor invitat, Ferenc Gábor a apărut pe scene din toată lumea, dirijînd diferite orchestre mari, ansambluri de operă, dar şi formaţii mai mici în diferite distribuţii.

Multiplele premiere absolute ale unor opere şi lucrări orchestrale aparţinând secolelor XX şi XXI l-au impus pe Ferenc Gábor ca un excepţional interpret şi cunoscător al muzicii noi, completînd astfel interesul acordat lucrărilor muzicale clasice şi romantice timpurii.

Unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai tinerei generaţii de artişti austrieci, Gottlieb Wallisch este apreciat pentru virtuozitatea şi individualitatea interpretărilor sale, dedicate în special creaţiei pianistice ale clasicismului vienez (Haydn, Mozart, Beethoven).

A fost invitat în festivaluri şi săli de prestigiu ca Festivalul de la Lucerna, Festivalul de Pian de la Ruhr, Beethovenfest din Bonn, Schubertiade din Schwarzenberg, Festivalul din Wallonia, Festivalul de Arte din Singapore, Wigmore Hall din Londra, Carnegie Hall din New York, Tonhalle Zürich.

În vara anului 2002, Gottlieb Wallisch a susţinut, cu mare succes, un recital în cadrul celebrului Festival de la Salzburg. În stagiunile recente, pianistul a cântat la Musikhalle Hamburg, la Filarmonica din Köln, la sala „De Doelen” din Rotterdam, în cadrul Festivalului de Primăvară de la Budapesta, al „Nopţilor de decembrie” din Moscova şi şi-a făcut, de asemenea, debutul în China, cu Camerata Salzburg (la Beijing şi Guangzhou).