monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Clădiri vechi din Cluj, readuse la viață (II) Casinoul din Parcul Central a revenit la scopul pentru care a fost realizat

Casino Centru de Cultură Urbană Cluj se află în Parcul Central „Simion Bărnuțiu” și a devenit în perioada recentă un adevărat amfitrion al evenimentelor culturale și artistice care au loc în Cluj.

De-a lungul timpului, clădirea a îndeplinit rol de casino, muzeu etnografic (perioada interbelică), școală de arte frumoase (1925) și restaurant. În urma reabilitărilor realizate de Primăria Cluj-Napoca, la Casino se organizează acum evenimente și activități culturale și artistice, misiunea spațiului fiind aceea de a crea o dinamică culturală specifică marilor orașe universitare din lume.

Istoria unei clădiri din secolul al XIX-lea

Clădirea este un monument istoric, fiind construită la finalul secolului al XIX-lea, într-un stil eclectic de factură vieneză. La baza construcției acestui veritabil palat au stat planurile arhitectului Pakey Lajos, cel care a proiectat și renumitul Hotel Continental și alte clădiri istorice din Cluj. dat  Pe lângă acest celebru architect, și-a adus contribuția și proiectatul Friedrich Maetz.


„Era un loc de petrecere a timpului liber, așa cum îi spune numele de casino. Casina este un loc de petrecere a timpului liber, mai bine zis un loc cultural, un loc unde aveau loc evenimente culturale. Numai că la un moment dat, acest Casino, în perioada interbelică, devine sediul muzeului etnografic, care a fost inaugurat cu mare fast de către regele Carol al II-lea. Totuși, I se mai spune cazino, fiindcă în perioada interbelică, înainte să fie transformat în muzeu etnografic, în clădire, la mezanin funcționa o ruletă”, explică Vladimir Bogosavlievici, profesor de istorie.

După Al Doilea Război Mondial, Casinoul a devenit un loc de expoziție pentru produse de marochinărie și artizanat.


„La un moment dat devine în anii 70-90 un restaurant de lux al Clujului. Era un loc unde lumea bună a Clujului se ducea”, a adăugat profesorul.

Lajos Pákey a fost un arhitect clujean, arhitect șef al orașului Cluj în primele decenii ale secolului al XX-lea.


Și-a început studiile în Liceul Unitarian din Cluj, continuându-le din 1867 la Budapesta și München. A practicat arhitectura în Viena, participând la proiectarea și finalizarea clădirii Parlamentului. În anul 1880 a fost invitat ca arhitect principal în orașul său natal, unde a lucrat până la moarte. Mai târziu a fost și directorul Școlii Regale pentru Industria Metalului și Lemnului, respectiv a Muzeului de Industrie. În calitate de arhitect principal a condus activitatea arhitecturală a Clujului de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Pe lângă zeci de edificii publice, biserici și case, el a proiectat mai multe monumente funebre și plăci comemorative. Pentru proiectul soclului Grupului Statuar Matia Corvinul din Cluj a fost distins cu Ordinul Franz Joseph în grad de cavaler.

„Este o ipoteză că seamănă din punct de vedere architectural cu palatul Sanssouci al lui Frederic al II-lea al Prusiei, palat construit în secolul al XVIII-lea”, a completat Bogosavlievici.


A rămas un centru de cultură

Centrul de Cultură Urbană Casino a devenit o destinație de neocolit în Cluj odată cu reabilitarea clădirii în anul 2012. Vechiul Casino a fost redact clujenilor cu o nouă înfățișare și destinație. Astfel, în primii doi ani de la inaugurare, în centrul cultural și în parcul adiacent au avut loc 305 evenimente, dintre care 255 cu specific cultural și 50 de recepții. Printre cele mai cunoscute festivaluri desfășurate acolo se numară Photo Romania, Transylvania History Days, Zilele Clujului, Jazz in the Park, Tango Cazino, Festivalul Interbelic, Bookfest, TiMAF, Festivalul de Chitară Clasică „Novum Generatio“, CooltUrban si altele.

Atât în județul Cluj, cât și în țară și străinătate, clădirile vechi au început să fie readuse la viață și transformate în spații comunitare. Un astfel de exemplu este în Nantes, Franța, unde fosta fabrică de Biscuiți Petit Beurre din centrul orașului a fost transformată în spațiu comunitar. De asemenea, în București,  sălile din fosta fabrică de echipamente hidraulice „Steaua Roșie”, cunoscută ca „Halele Carol”, au început să fie transformate în zone deschise evenimentelor culturale, conferințelor și întâlnirilor.