Guvernul își asumă răspunderea pentru alegerea primarilor în DOUĂ TURURI

Premierul a aprobat, în acest sens, introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege de modificare şi completare a Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela.

„Este vorba de proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi cu 50% plus 1. (...) În discuţiile pe care le-am avut (...) am luat decizia de a ne angaja răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi. (...) Din punctul nostru de vedere, pentru a îmbunătăţi performanţa administraţiei locale, este vital ca primarii să fie aleşi de jumătate plus unu dintre cetăţenii dintr-o comunitate locală, pentru a putea avea cu adevărat legitimitatea de a pune în practică programele de dezvoltare şi pentru a avea capacitatea efectivă, pentru că existenţa unui tur doi presupune negocierea unei majorităţi în consiliile locale care permite aplicarea unui plan de dezvoltare”, a explicat Ludovic Orban în deschiderea şedinţei de guvern.

Şeful Executivului a subliniat că PNL susţine alegerea primarilor din două tururi şi a menţionat că liberalii au depus în urmă cu doi ani în Parlament o iniţiativă legislativă pe acest subiect, adăugând că proiectul de lege a fost „parcat neregulamentar printr-o decizie a Birourilor permanente reunite la o defunctă comisie de Cod electoral (...) pentru a împiedica introducerea în plenul Camerei Deputaţilor şi adoptarea proiectului de lege”.

„Este vremea să facem ce vor oamenii şi ca atare am luat decizia să ne angajăm răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi. Sigur că am luat această decizie în momentul în care a devenit evident faptul că cei care încă sunt la butoanele Parlamentului vor să prezerve acest mod nedemocratic al primarilor şi că nu mai există nicio şansă ca prin dezbatere parlamentară şi prin vot în plenul Camerei Deputaţilor să reuşim îmbunătăţirea sistemului electoral pentru alegerile locale. Sigur că acest lucru va deranja, probabil, pe cei care sunt la butoanele Parlamentului, dar trebuie să ne asumăm acest risc, pentru că Guvernul are obligaţia de a interveni acolo unde lucrurile nu funcţionează corect şi de a îmbunătăţi mecanismele democratice”, a declarat Orban.

Ce înseamnă „angajarea răspunderii Guvernului”?

Angajarea răspunderii guvernului este o procedură parlamentară prin care, pentru a face faţă unei situaţii deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competenţa parlamentului, guvernul urmăreşte adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului parlamentului, se arată în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).

Constituţia precizează că executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 114). Procedura angajării răspunderii implică două consecinţe: depunerea de către parlament a unei moţiuni de cenzură sau nedepunerea de către parlament a unei moţiuni.

O primă situaţie este cea în care parlamentul depune o moţiune de cenzură în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege. Dacă această moţiune este votată, atunci guvernul se consideră demis. În situaţia în care guvernul nu a fost demis prin moţiunea de cenzură depusă, proiectul de lege sau programul pe care şi-a asumat guvernul răspunderea se consideră adoptat (art. 114).

A doua situaţie este cea în care parlamentarii nu depun moţiune de cenzură şi atunci proiectul de lege, programul sau declaraţia guvernului, modificate sau completate, după caz, cu amendamente acceptate de guvern, se consideră adoptat. Aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devin obligatorii pentru guvern.

În acest context, procedura angajării răspunderii guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea guvernului, se mai arată în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii”.