Actualitate
Este Pata Rât istorie? Activiștii spun că NU! „Când se vor trage la răspundere cei vinovați?”
În data de 18 decembrie 2019, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat cu surle și trâmbițe că „Pata Rât este istorie”.
„Din păcate, Pata Rât nu este istorie, privind distanța dintre rampele de deșeuri și locuințele modulare, unde s-au mutat forțat persoanele de etnie romă de pe strada Coastei. Chiar dacă CMID este ecologic, distanța de 1.000 de metri până la locuințe nu s-a respectat! Potrivit măsurătorilor, distanța este de doar 869 de metri (n.red. spre nord-est și 480 metri spre vest), astfel că istoria, din păcate, se repetă!”, a precizat profesorul universitar Vincze Enikő, activistă în cadrul mișcării Căși Sociale ACUM.
Vincze Enikő și Linda Greta Zsiga, una dintre cele 350 de persoane evacuate forțat în 2010, au efectuat, sâmbătă, o vizită la rampa de gunoi de la Pata Rât, la o lună după declarațiile lui Alin Tișe. Cele două au pomenit de promisiunea forului județean că „se vor concentra în perioada imediat următoare pe darea în funcțiune a primei celule a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID)”.
Activiștii Căși Sociale ACUM amintesc de faptul că Alin Tișe recunoscuse, la conferința de presă din decembrie 2019, că ecologizarea rampei vechi de gunoi a întârziat față de termenul inițial stabilit, dar și că recepția finală a lucrărilor de ecologizare a rampei este așteptată să se facă în ianuarie 2020. De asemenea, președintele CJ Cluj mai spunea că sistemul de degazare al depozitului închis (care cuprinde 77 de puțuri de degazare și 9 km de conducte de colectare și transport al biogazului) va fi operaționalizat tot în ianuarie 2020.
Concluziile trase de Căși Sociale ACUM
1. Declarația conform căreia Pata Rât este istorie, cea cu referire la vechea rampă, trebuia să fi așteptat până la recepția finală a lucrărilor de ecologizare și până la avizul de mediu care recunoaște că ecologizarea a inclus toate măsurile ce trebuiau făcute, nu doar cele privind alunecarea de teren și levigatul.
2. Vechea rampă de deșeuri din Pata Rât, închisă tehnic în 2015, a continuat să polueze și după închiderea din 2015. Amintim, că zona rampei de deșeuri a fost recunoscută oficial ca fiind un sit poluat cel puțin din 2009. Studiul de atunci a arătat: cantitatea din sol a metalelor precum plumbul, seleniul, zincul, cuprul și altele au depășit nu doar cantitățile admise, dar și pragurile de alertă.
Rampa veche de deșeuri a continuat să polueze nu doar mediul, ci și oamenii care locuiesc în casele modulare pe care primăria le-a construit „cu dedicație” romilor din oraș la 800 de metri de această rampă, atrag atenția activiștii. „Rasismul ucide, rasismul trebuie sancționat, nu tolerat!”, mai spun aceștia.
„Când se vor trage la răspundere cei vinovați de întoxicarea oamenilor? Noi am dat în judecată autoritățile și companiile și pentru acest fapt la începutul anului 2018. Deci, prin recunoașterea faptului că rampa veche nu mai poluează din decembrie 2019, trebuie să se tragă concluzia că ea a poluat până în acel moment. Astfel, celor mutați cu forța acolo de autorități ar trebui să li se acorde despăgubiri de către cei vinovați cel puțin de la data începerii procesului nostru”, se arată într-un mesaj al Căși Sociale ACUM.
Ce a mai declarat Tișe în 18 decembrie 2019?
1. Că se vor concentra în perioada imediat următoare pe darea în funcțiune a primei celule a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID).
2. Că deschiderea primei celule din CMID este „doar o chestiune de zile”.
3. Că așteaptă avizul de la Mediu pentru CMID, pe care speră să-l obțină foarte curând.
4. Că încearcă să închidă rampa temporară a Primăriei pe locația actuală, mutând gunoiul de aici în prima celulă a CMID.
„Rampa RADP funcționează azi (n.red. sâmbătă) aici împreună cu rampa SALPREST, ambele au fost deschise de 4 ani și jumătate ca rampe temporare. De-a lungul acestor ani, RADP a primit autorizație pentru un total de 5 platforme, perimetrul acestei rampe extinzându-se în direcția caselor modulare, depășind perimetrul autorizat inițial. Dar, oricum, și în momentul autorizării, rampa RADP era la 800 de metri, iar rampa SALPREST la circa 300 de metri de la casele modulare din Pata Rât construite aici de primărie în 2010. Apoi, în 2019, RADP a mai primit autorizație și pentru o stație de piroliză, amplasată în perimetrul rampei, care este un alt factor de poluare pe lângă deșeurile depozitate aici”, mai spun activiștii.
Respectă rampele criteriile pe baza cărora au primit autorizație în 2015?
Au generat rampele toxicitate în sol, apă și aer?, se întreabă activiștii de mediu, care doresc rezultatele unor analize de laborator. De asemenea, aceștia se întreabă dacă rampele au depășit capacitatea de depozitare pentru care au primit autorizație în 2015, făcând referire la cele afirmate de experți în „Raportul de amplasament privind noul centru de management al deșeurilor”, elaborat în decembrie 2019.
„Și ne mai punem o întrebare. Dacă prima celulă CMID nu a fost deschisă la finalul anului 2019, deci gunoiul de pe rampa RADP nu are cum să fie mutat acolo, până când se vor mai aduna deșeurile pe așa-zisele rampe temporare? Sau, altfel spus, cât se va mai întârzia închiderea rampelor temporare deschise în 2015?”, mai transmit cei de la Căși Sociale ACUM.
„Va primi CMID autorizarea cerută de la Agenția de Protecție a Mediului luând în considerare acest fapt? Dacă nu o va primi, ce se va întâmpla în continuare cu rampele temporare? Ce se va întâmpla cu oamenii care locuiesc în apropiere? Gunoaiele sunt toxice pentru oameni. Împreună acționăm ca să dovedim că în Pata Rât nu se poate locui!”, conchid activiștii.
CITEȘTE ȘI: Consiliul Județean Cluj raportează „electoral” finalizarea unor lucrări realizate doar 0%