Ce s-a ales de strada cu numele Doinei Cornea? Au trecut doi ani de la moartea figurii emblematice a disidenței anticomuniste

În urmă cu doi ani, în data de 4 mai, într-o noapte de joi spre vineri, Doina Cornea, un exemplu de curaj, o figură emblematică a disidenței anticomuniste pleca dintre cei vii la onorabila vârstă de 89 de ani.

O stradă cu numele Doinei Cornea

Nenumărate omagii i-au fost aduse Doinei Cornea în urmă cu doi ani. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil  Boc, a declarat că va face demersuri pentru ca o stradă din municipiu să poarte numele Doinei Cornea.

„Apreciez curajul Doinei Cornea, de neînvins de către securitatea comunistă. Doina Cornea va rămâne un model şi un exemplu de demnitate morală pentru societatea românească. Ca un omagiu şi o recunoaştere de către clujeni a luptei sale împotriva regimului totalitar comunist voi propune ca o stradă din municipiul Cluj-Napoca să poarte numele Doina Cornea!" a declarat Emil Boc în 2018.

Doi ani mai târziu însă, nu se știe nimic despre strada care ar fi trebuit să omagieze numele disidentei anticomuniste. Edilul însă a explicat pentru Monitorul de Cluj că au fost făcute demersuri în acest sens, însă între timp au apărut modificări.

„Propunerea inițială pe care am primit-o era pentru o stradă nouă să poarte numele Doina Cornea. A fost aprobată, era în Lomb. În urma deciziei de realizare a Casei Memoriale Doina Cornea, am înaintat spre avizate propunerea ca actuala stradă unde este casa doamnei Cornea să poarte numele ei. Aștept aprobarea pentru noua propunere”, a declarat Emil Boc.

Casa în care a trăit Doinea Cornea și în care și-a petrecut ultimele clipe din viață se află pe strada Alba Iulia.

Casa memoriala Doina Cornea

La Cluj ar putea fi înființată o casă memorială-muzeu, în memoria cunoscutei dizidente anticomuniste Doina Cornea.

La București a fost organziată în luna februarie a acestui an o licitație de strângere de fonduri pentru organizarea acestei case memoriale.  Între obiectele expuse în vederea licitării s-a aflat o păpuşă pentru copii, folosită de Doina Cornea drept container pentru trimiterea clandestină de texte disidente către personalităţi din străinătate, biroul de lucru al Doinei Cornea, celebra bască verde tricotată de Doina Cornea cu care apare în multe dintre ipostazele sale publice, ori o copie pe care Doina Cornea, talentat pictor amator, o realizează celebrului „Portret de femeie” al lui Nicolae Grigorescu.

Cine a fost Doina Cornea?

Doina Cornea a fost o cunoscută disidentă anticomunistă, fostă asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), ”Încercarea labirintului”, urmat de alte patru traduceri-samizdat din limba franceză, notează wikipedia.org. A intrat în atenția Securității după ce între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi și amenințări.

Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru cinci săptămâni între noiembrie și decembrie 1987. În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate. A fost urmărită de Securitate până la Revoluție, când a participat la manifestările de stradă în Cluj-Napoca.