Actualitate
Cartierul Grigorescu, redat pietonilor. Boc: „Cetățenii să nu intre în panică, nu toate arterele vor fi blocate traficului auto”
Conceptul de amenajare a unui spațiu dedicat pietonilor și bicicliștilor în zona cartierului Grigorescu a fost prezentat în cea de-a patra dezbatere organizată în luna iulie de către Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC).
Dezbaterea a avut loc marți, 28 iulie 2020 și a încheiat seria de consultări publice din această lună în cadrul cărora reprezentanți ai administrației publice, alături de experți în diverse domenii și cetățeni au discutat despre viitorul orașului. În cadrul acesteia, s-a discutat despre o zonă a cartierului Grigorescu, care va fi amenajată pornind de la ideea că orașul trebuie perceput la nivelul pietonului, al transportului în comun și al mobilității alternative.
Primarul Emil Boc a luat cuvântul în cadrul dezbaterii, spunând că locuitorii cartierului Grigorescu nu trebuie „să intre în panică”, întrucât accesul mașinilor nu va fi interzis complet, pe toate arterele cuprinse în proiect, ci vor exista atât spații pietonale, cât și shared-space.
„Aș vrea ca cetățenii să nu intre în panică și să înțeleagă că atunci când vorbim despre pietonalizare nu înseamnă că toate arterele luate în discuție vor fi blocate traficului auto. Unele străzi se transformă parțial în spații pentru pietoni, altele vor fi shared space, scoatem mașinile de pe trotuare, regăsim mai mult spațiu pietonal. În concluzie: vom asigura fluența auto, atât cât este nevoie, creăm și spațiu pentru pietoni și piste pentru biciclete. Nu în ultimul rând, salut orientarea proiectului spre Someș și corelarea lui cu proiectul privind amenajarea malurilor Someșului”, a declarat primarul Emil Boc.
Grigorescu, „victimă colaterală” a traficului din Florești
El a vorbit și despre avantajele pe care realizarea centurii metropolitane le va aduce cartierului clujean, care în prezent este „sufocat” de traficul celor care vin din Florești.
„Fiecare cartier al Clujului este parte al acestui oraș și, prin urmare, toată lumea din acest oraș va avea acces la tot ceea ce înseamnă calitate. Acum discutăm despre Grigorescu, dar vom continua cu fiecare cartier al Clujului. Centura metropolitană ne va aduce un avantaj major: va scoate traficul din Grigorescu, care acum este o victimă colaterală a celor care vin din Florești”, a declarat edilul.
Spații pentru pietoni, nu pentru mașini
La baza proiectului de amenajare a unor străzi din Grigorescu, în proximitatea Pieței 14 Iulie, stau principiile walkable city/ oraș pentru pietoni și green city. Pe termen mediu și lung, prin programul de investiții „oraș pentru pietoni”, Primăria și-a propus ca astfel de proiecte să ajungă treptat în toate cartierele orașului. Un prim exemplu de succes este reamenajarea străzii Molnar Piuariu din cartierul Mărăști, prima stradă „smart” din România.
„Continuăm programul de investiții Cluj-Napoca – oraș pentru pietoni. Am avut un prim exemplu de succes, strada Molnar Piuariu din cartierul Mărăști, care a fost amenajată după acest concept de oraș pentru pietoni, iar astăzi discutăm despre o serie de străzi din cartierul Grigorescu, un proiect care va fi finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2021-2027, deci în următoarea perioadă bugetară a Uniunii Europene.
Acest concept de walkable city/oraș pentru pietoni își propune mai multe obiective importante: acela de a crea străzi sigure și sănătoase astfel încât să încurajăm mobilitatea sustenabilă, să eliminăm acccidentele rutiere și nesiguranța în trafic; să creăm un spațiu public confortabil și accesibil pentru toate categoriile de utilizatori – bicicliști, pietoni, persoane cu dizabilități, rezidenți, copii, vârstnici; folosirea eficientă și echitabilă a spațiului public; crearea unui oraș cu străzi atractive și de calitate. Un indicator important este prezența copiilor pe stradă; inclusiv pe strada Molnar Piuariu, odată ce a fost finalizată, putem vedea că a fost deja acaparată de cetățeni, de părinți cu copii, de copii care se dădeau cu trotineta, ceea ce demonstrează că este un spațiu public de calitate”, a explicat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca și coodonatorul CIIC.
Ce se schimbă în Grigorescu?
Proiectul de creștere și îmbunătățire a spațiului pietonal în zona cartierului Grigorescu a fost realizat de o echipă de arhitecți din cadrul Planwerk și vizează un spațiu în suprafață de 35.000 mp cuprins între P-ța 14 iulie, str. Garibaldi, str. S.Toduță, str. T. Grozăvescu, str. Milcov, str. Octavian Goga, Str. G. Enescu.
Proiectul propune crearea unei zone pietonale în spatele fostei benzinării din proximitatea Pieței 14 Iulie și amenajarea unui spațiu verde pentru plimbare și socializare.
„Vorbim despre un centru al unui cartier, un spaţiu verde important, cu suficient loc pentru a dezvolta spaţii publice necesare. Vorbim despre un centru liniştit, unde pot avea acces copiii, oameni obişnuiţi, oameni în vârstă. Centrul comercial ştim că este la ieşirea din cartier. Este foarte importantă legătura cartierului cu marele proiect ce presupune modernizarea malurilor Someşului. Nu există spaţii pur pietonale. Sunt trasee cu viteze foarte reduse, cu prioritatea pietonului”, a arătat Adrian Borda, arhitect al Planwerk.
Totodată, străzile Garibaldi, Grozăvescu, G. Enescu rămân importante pentru traficul auto pe direcția nord -sud, iar str. O. Goga, Bd. 1 Decembrie 1918 pentru direcția est-vest, în timp ce străzile secundare (Milcov, Sigismund Toduță) sunt propuse să devină străzi rezidențiale. Circulația principală velo pe direcția nord-sud, între strada Eremia Grigorescu și Someș, se va desfășura pe strada Traian Grozăvescu - Piața 14 Iulie- str. Sigismund Toduță.
În Piața 14 Iulie și în prelungire, pe strada Octavian Goga poiectanții au propus amplasarea unor piste de biciclete pe ambele părți ale străzii. De asemenea, străzile secundare cu dublu-sens care nu fac parte din proiect (Țebei-Ion Ghica și Bartok Bela - Sinaia) ar trebui pe viitor să funcționeze într-un sistem de sensuri unice.
Mai puțin trafic, mai puțină poluare
Conceptul de amenajare are în vedere ca spațiile publice din cartier să fie accesibile pentru toți utilizatorii, atractive și sigure. Printre obiectivele propuse se numără:
- calmarea traficului auto;
- protejarea și semaforizarea intersecțiilor;
- reducerea emisiilor poluante generate de traficul auto;
- plantarea de arbori și vegetație joasă;
- iluminat modern și eficient;
- suplimentarea și îmbunătățirea trecerilor de pietoni;
- introducerea facilităților pentru bicicliști (piste / benzi / trasee partajate);
- conectarea cartierului cu Someșul și cu transportul în comun.
De asemenea, vor fi amplasate dotări urbane, cum sunt cișmelele, locurile de parcare pentru biciclete, stațiile de încărcare pentru mașini și biciclete/trotinete electrice, băncile prevăzute cu încărcătoare USB sau stâlpii de iluminat cu conexiune WIFI.
Conceptul unitar propus pentru întreaga zonă studiată, dar și detaliile de amenajare gândite pentru fiecare stradă în parte sunt detaliate în proiectul publicat pe site-ul Primăriei, la secțiunea Comunitate/Cetățeni/Centrul de Inovare și Imaginație Civică.
Iulie - luna dezbaterilor pentru viitorul Clujului
Toate dezbaterile CIIC organizate în luna iulie au fost parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC'', finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).
Proiectul are două componente:
– design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA.
– utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.
Mai multe detalii despre proiect găsiți pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, accesând acest link.
CITEȘTE ȘI
Pădure-parc de peste 40 de hectare, în Făget. Amfiteatru, popasuri, trasee pietonale și de biciclete