Ce infrastructură vor clujenii pentru școlile din oraș? De la terenuri pentru sportivii paralimpici, la schimburi de bune practici și transport extins pentru elevi

 

 

Dezvoltarea infrastructurii educaționale în municipiul Cluj-Napoca a fost tema unei dezbateri organizată sub cupola Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) joi, 22 octombrie 2020. 

 

Dezbaterea online, parte a procesului de elaborare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021 – 2030, a atras interesul a numeroși actori implicați în actul educațional și în cel administrativ și a generat o serie de idei menite să îmbunătățească atât infrastructura școlară, cât și actul educațional și relația profesor – elev.

Timp de 3 ore, primarul Emil Boc, fostul ministru al educației, Daniel Funeriu, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cornel Cătoi, rectorul Universității Babeș – Bolyai, Daniel David și prorectorul aceleiași instituții, Marko Balint, inspectorul școlar general Marinela Marc, elevi și foști elevi, profesori, consilieri locali și părinți au făcut schimb de idei și au expus soluții ce pot fi implementate în Cluj-Napoca și în zona metropolitană în orizontul de timp până în 2030.

„Introducere în curtea școlii”, ghid de amenajare a spațiilor din incinta școlilor

Arhitectul Adrian Țuțuianu a prezentat ideile prindipale conturate în ghidul numit „Introducere în curtea școlii”, elaborat în urma unui studiu de caz realizat în mai multe școli clujene și din țară.

„Am ajuns la concluzia că ar trebui să facem o analiză pe ceea ce înseamnă amenajarea curților școlilor de pe teritoriul României. Am întocmit un ghid de amenjare, numit „Introducere în curtea școlii”. Ce ne dorim în primul rând este ca aceste curți să fie deschise publicului larg, copiilor, persoanelor care locuiesc în proximitatea acestor unități de învățământ. Am făcut un studiu de caz pe 16 unități de învățământ, atât din București, cât și din Cluj-Napoca.: Școala Gimnazială „Radu Stanca”, Școala Gimnazială „Ion Agârbiceanu”, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Colegiul Național „Gheorghe Șincai”. În prezent, majoritatea curților școlilor sunt niște platforme betonate sau spații verzi care nu sunt adresate copiilor sau publicului”, a declarat arhitectul.

Printre propunerile formulate de arhitect se regăsesc următoarele:

- Plantarea de copaci în interiorul curților școlilor și creșterea suprafețelor de spațiu verde;
- Utilarea și echiparea suprafețelor terenurilor de sport cu tartan și cu alte materiale care sunt adecvate sportului și jocului;
- O amenajare mai simplă a terenurilor de sport existente, trecerea de la un teren de sintetic la un teren acoperit cu tartan, pentru sporturi pentru copii;
- Locuri de joacă adaptate la scara copilului, imagini, propuneri, randări, perspective, de la nivelul ochiului copilului;
- Elemente de energie regenerabilă, iluminat exterior pe panouri fotovoltaice, iluminat LED, dispozitive de încărcare pentru telefonul mobil, biciclete și trotinete electrice
- Spații acoperite, copertine, unde să se poată relaționa, spații și elemente verzi;
- Echipare cu groapă de nisip, locuri de joacă pentru copii, instalații și pavaje care se întrepătrund, poziționarea echipamentelor de joacă în spațiile verzi pentru a atrage copiii spre acestea;
- Amplasarea de stropitori cu apă potabilă.

Kit-uri standard pentru învățământul online

Bianca Muntean, cluster manager Transylvania IT, a propus dezvoltarea unor kit-uri standard, care să fie folosite de toate școlile pentru învățământul online - tipuri de camere, tipuri de table standard, care să fie folosite de învățământul obligatoriu, includerea în strategiile și programele de dezvoltare a municipalității a facilităților de formare a adulților, dar și găsirea unor variante de after-school sau de școală informală pe timpul pandemiei.

Infrastructură pentru sportivii paralimpici

Bogdan Dascălu, președintele unui club de scrimă din Cluj-Napoca, a propus reprezentanților administrației locale realizarea unei analize care să observe numărul de sportivi care se regăsesc într-un club privat, care ulterior să fie folostiă pentru a vedea necesarul de infrastructură. El a subliniat, de asemnea, importanța asigurării infrastructurii pentru sporturile paralimpice, sporturi care nu sunt prea bine promovate la nivel național. Totodată, el a apreciat inițiativa municipalității de a amenaja un teren de sport pe acoperișul parkingului Mogoșoaia, solicitând mai multe inițiative de acest fel. Nu în ultimul rând, Bogdan Dascălu a propus extinderea rețelei de transport dedicat elevilor și pentru sportivi.

Call center și platformă digitală pentru consiliere în domeniul sănătății

Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean a adus o serie de propuneri, formulate în urma unui studiu la care au participat peste 1.000 de elevi din Cluj. Printre aceste se numără:

- Dotarea egală a școlilor din cartiere și din zona metropolitană cu infrastructura necesară bunei desfășurări a activității;
- Filiale de cartier a școlilor bine cotate, foarte performante din centrul orașului;
- O platformă digitală unică pentru educație, informațiile necesare tinerilor, inclusiv în ceea ce privește sănătatea publică;
- Caravane educaționale și pop-un labs mobile care să completeze deficiențele de infrastructură din școli;
- Accesibilizarea școlilor și a spațiilor pentru tinerii cu nevoi speciale;
- Un call center pentru consiliere în domeniul sănătății;
- Un sistem de nutriție, de hrană sănătoasă în școli;
- Nevoia de a implica tinerii în acțiuni de co-design a spațiilor care îi privesc;
- Rețea de centre comunitare de tineret.

Sprijin pentru școlile care au nevoie de ajutor

Alexandra Oană, cnsilier local din partea Alianței USR-Plus, a propus facilitarea unei conexiuni orizontale între școlile care performează și școlile care au nevoie de ajutor pentru a-și îmbunătăți rezultatele, dar și implicarea mediului de business și crearea relației între școală, familii și mediul de afaceri.

Investiții în formarea profesorilor, digitalizare bibliotecilor și transport dedicat extins

Mihai Mera, fost elev de la Liceul de Informatică „Tiberiu Popovici”, a adus în discuție nevoia de formare a profesorilor, cei care, în final, trebuie să folosească infrastructura școlară și să îi implice pe elevi.

„Mulți dintre cei care au vorbit până acum nu s-a referit la profesori. Profesorul trebuie să știe să utilizeze infrastrucura care îi este pusă la dispoziție. Pot să zic că în cei 12 ani de învățământ preuniversitar, cel mai des m-am lovit de faptul că profesorul nu știa cum să folosească tehnologia pe care o avea la dispoziție, ori să abordeze elevul și să îi stârnească curiozitatea. E una din problemele majore pe care le avem. Trebuie ținut cont de investiția în profesori”, a spus acesta.

Carmen Oltean, elevă la Colegiul Național „George Coșbuc”, a propus digitalizarea bibliotecilor și extinderea transportului dedicat în comun și pentru elevii din clasele a cincea până la a doisprezecea.

Curțile școlilor, parcuri publice deschise

Mona Varga, activistă din Cluj, a propus transformarea curților școlilor în parc public într-un anumit interval orar, după terminarea cursurilor. Totodată, ea a propus amplasarea unor foișoare în perimetrul acestora pentru desfășurarea orelor în aer liber.

Dezbaterea a fost moderată de Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC și director de dezvoltare în Primăria Cluj-Napoca, iar reprezentanți ai Băncii Mondiale, partenerul administrației locale în elaborarea SIDU 2021-2030 au expus viziunea privind dezvoltarea educației și a infrastructurii școlare, un capitol important al viitoarei strategii.

Despre Centrul de Inovare și Imaginație Civică

Prezentările făcute publice în cadrul dezbaterii de ieri pot fi consultate pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, la secțiunea Comunitate/Cetățeni/Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

Întreaga dezbatere a fost transmisă live pe paginile de Facebook Municipiul Cluj-Napoca și CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

Aceeastă dezbatere a fost parte a proiectului „Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC”, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente, design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA și utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

Mai multe detalii despre proiect găsiți pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, accesând următorul link.

CITEȘTE ȘI

Infrastructura educațională, element-cheie în strategia de dezvoltarea a Clujului. Zeci de cetățeni, un fost ministru și actorii locali au dezbătut tema