O nouă investiție „verde” intră în linie dreaptă. Liber la extinderea Muzeului Etnografic și amenajarea pădurii-parc Hoia

Documentația privind revitalizarea zonei Parcului Etnografic Național Romulus Vuia – Pădurea Hoia și a proiectului Tetapolis a fost aprobată de consilierii locali în ședința de marți, 27 octombrie.

Este vorba despre o suprafață de peste 71 de hectare care este reglementată prin acest PUZ, ce cuprinde zona verde a Parcului Etnografic, parcul științific și de cercetare Tetapolis și o porțiune a pădurii Hoia. Proiectul a fost aprobat în ședința Consiliului Local cu 24 de voturi „pentru”.

Proiectul a avut mai multe blocaje la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice care, în final, și-a dat avizul, însă cu o serie de condiționări, printre care și includerea în proiect a unei zone tampon cu plantații între Parcul Etnografic și Parcul Tetapolis.  Proiectul Tetapolis a fost lansat în 2016 de Consiliul Județean, gândit în continuarea Tetarom I (amplasat în proximitatea pădurii Hoia), care urma să aibă spaţii pentru incubatoare de afaceri, start-up-uri sau un centru de conferinţe. 

Planul Urbanistic Zonal privind revitalizarea zonei Parcului Etnografic Național Romulus Vuia – Pădurea Hoia și a proiectului Tetapolis a fost lansat de Primăria Cluj-Napoca în consultare publică în luna septembrie.

Zonele verzi vor fi interconectate

În 2017, Alice Florea, o tânără arhitectă din Cluj-Napoca, a fost declarată câştigătoarea concursului internaţional de soluţii pentru revitalizarea zonei Parcului Etnografic „Romulus Vuia” – Pădurea Hoia-Baciu. Extinderea parcului – cel mai mare din țară – vizează o suprafață de peste 42 ha, cu o investiție de circa 10 milioane de euro, în care sunt incluse și poiana, respectiv Pădurea Hoia-Baciu.

„Cred că ruralul ar trebui să își recapete gloria. Sunt foarte multe biserici de lemn în județ care sunt ignorate și lăsate deoparte fiindcă se ridică altele de piatră. Ele fac parte din cultura noastră și nu ar trebui ignorate. Proiectul are ca scop punerea în valoare a zonei verzi din Pădurea Hoia Baciu și pășunea din apropiere prin circuite de ciclism, puncte de observare a păsărilor și locuri de joacă. De asemenea, strada Nicolae Pătrașu va fi reabilitată și se va amenaja o intersecție cu Tăietura Turcului”, a explicat Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj.

„Proiectul nostru care se ocupă doar de un sfert din suprafața Parcului Etnografic nu este izolat, ci este în legătură cu celelalte două parcuri verzi din zonă. Am dat multă importanță acestor legături care formează un complex de spații verzi publice. Susțin că Aleea Muzeului Etnografic ar trebui să devină pietonală fiindcă este un pivot de legătură între parc, oraș și pădurea Hoia-Baciu. Va deveni o zonă activată pietonal, iar circulația auto se va desfășura la periferie”, a explicat Alice Florea.

Centrul de vizitatori, sat de vacanță și scene în aer liber

Proiectul prevede înființare în Parcul Etnografic a unui Centru de vizitatori, a unui Centru administrativ, dar și a unui sat de vacanță. De asemenea, va fi amenajată pădurea-parc Hoia, pajiștea estică, cu o scenă în aer liber și pajiștea vestică - sub forma unui loc pentru evenimente în aer liber. De asemenea, proiectul propune realizarea unor promenade pe aleea Muzeului Etnografic și pe cornișa Dealului Hoia cu posibilitatea de legătură până în zona Dealului Cetățuia, amenajare bike-park, locuri de joacă pentru copii, parc canin, circuite de gimnastică în aer liber, respectiv amenajări pentru hrănirea animalelor sălbatice și picnic.

Satul de Vacanță ar urma să fie un sector pentru ateliere cu tematică etnografică. Incinta închisă a Parcului Etnografic se va extinde cu circa un hectar, iar pe terenul acela, care este înspre vest, va fi realizat Satul de Vacanță care va fi conceput în așa fel încât să atragă tineri, prin diverse ateliere, cum ar fi cele de gătit sau de încondeiat ouă, încercându-se astfel transformarea zonei în una pentru educație și cultură.

Pădurea-parc Hoia, mai aproape de realitate

Pădurea-parc Hoia face parte din proiectul municipalității „Clujul Verde”, prin care se dorește amenajarea a 100 de hectare de spații verzi, până în anul 2030. Proiectul face parte din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) Cluj-Napoca 2021 - 2030.

„Clujul Verde este un program ambițios pe care l-am demarat începând cu anul trecut și ne propunem ca până în 2030 să avem 100 de hectare de spații verzi, 100.000 de arbori, să avem rețele de senzori și stații pentru măsurarea calității aerului, apei și solului, dar și realizarea unor culoare verzi de mobilitate sustenabilă pe malurile cursurilor de apă din Zona Metropolitană, pe modelul pe care l-am consacrat deja pentru amenajarea malurilor Someșului sau pentru proiectele pe care deja le-am inițiat pentru Canalul Morii”, a declarat Ovidiu Cîmpean, în cadrul unei dezbateri publice, în luna iulie.

CITEȘTE ȘI

Cluj-Napoca va avea încă 100 de hectare de parcuri, până în 2030. Investiții de peste 100 mil. euro în latura verde a orașului