Comunităţile miniere din Finlanda şi Suedia susţin proiectul de la Roşia Montană

18 autorităţi locale din zone cu tradiţie în minerit s-au alăturat Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană, cu ocazia celei de-a doua Conferinţe a Grupului, desfăşurată sub titlul „Minerit modern: dezvoltare durabilă şi locuri de muncă”.

Cu aceeaşi ocazie, reprezentanţi ai unor comunităţi din primele două ţări producătoare de aur din Uniunea Europeană, Finlanda şi Suedia, au arătat cum poate avea această activitate o contribuţie majoră la dezvoltarea economică şi socială. Bucureşti, 9 noiembrie 2011– Cea de-a doua Conferinţă a Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană, desfăşurată marţi, 8 noiembrie 2011, la Bucureşti, a avut ca temă centrală „Mineritul modern: dezvoltare  durabilă şi locuri de muncă”. Cu această ocazie, 18 autorităţi locale din zone cu tradiţie în minerit s-au alăturat Grupului de Susţinere, mărind astfel numărul membrilor organizaţiei la peste 70. Cele 18 primării care s-au alăturat Grupului reprezintă localităţile: Tomeşti, Bocşa, Băiţa, Băniţa, Ribiţa, Vaţa de Jos, Aninoasa, Petrila, Vulcan, Ghelari, Baia de Aramă, Lupeni, Deva, Brad, Petroşani, Teiuş, Iara, Stremţ. În cadrul Conferinţei, Grupul a luat în discuţie principalele beneficii pe care proiectul minier le va aduce economiei locale, prin crearea a peste 3.600 de locuri de muncă directe şi indirecte, absolut necesare în această perioadă de recesiune economică. Eugen Furdui, Primarul localităţii Roşia Montană, a declarat: “Nu numai zona noastră are nevoie de proiectul minier, ci intreaga industrie minieră ce are potenţial să devină motor al economiei pe timp de criză. Localnicii din Roşia nu mai au timp de aşteptat: trebuie acţionat urgent pentru autorizarea mineritului aurifer şi salvarea zonei din sărăcia şi şomajul cu care se confruntă.” „Susţinem orice investiţie benefică pentru România, orice investiţie care aduce locuri de muncă şi dezvoltare, indiferent dacă este în agricultură, metalurgie sau minerit. Exploatarea resurselor minerale şi a metalelor este esenţială pentru prosperitate şi calitatea vieţii la nivel local şi la nivel naţional”, a subliniat Ion Popescu, Preşedintele Confederaţiei Sindicală Naţională Meridian.   Locurile de muncă, principalul beneficiu adus de proiectul minier Participanţii la eveniment au subliniat oportunitatea proiectului minier pentru dezvoltarea durabilă a zonei şi pentru crearea de noi locuri de muncă. „Opozanţii proiectului Roşia Montană se străduiesc permanent să ne explice cum NU se poate rezolva ceva, cum NU poate fi implementat acest proiect. Noi, ca manageri de companii, suntem obligaţi să vedem cum se poate administra un proces economic. Susţinem proiectul minier pentru că vrem să contruim împreună cu localnicii uzina, străzi, şcoli şi grădiniţe”, a declarat Tiberiu Andrioaiei, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii şi membru al Consiliului Coordonator al Grupului de Susţinere. De asemenea, mulţi dintre membrii Grupului au lansat un apel către liderii politici să ia cât mai curând decizia favorabilă dezvoltării acestui proiect. „Proiectul Roşia Montană nu înseamnă numai minerit. Principalele beneficii generate sunt dezvoltarea industrială şi, implicit, o viaţă mai bună pentru oameni. În prezent, la Roşia Montană, oamenii nu au surse de existenţă, cee ce duce la depopularea zonei. Politicienii au obligaţia să asigure resurse de dezvoltare. Noi asigurăm resurse umane calificate, prin învăţământ. Dacă mineritul se va dezvolta, atunci şi învăţământul se va dezvolta”, a declarat Moise Achim, Rectorul Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. La rândul său, Dr. Andrei Jurcă, preşedintele organizaţiei neguvernamentale Pro Roşia Montană, a susţinut importanţa demarării mineritului în zonă: „Am fost şi sunt susţinător constant al repornirii mineritului în Apuseni şi în special la noi, la Roşia Montană. ONG-ul pe care-l reprezint cunoaşte problemele roşienilor şi dorinţa lor de a face ceea ce au făcut străbunii lor dintotdeana: minerit. Acum ni se propune un minerit responsabil şi modern, iar noi venim în întâmpinarea acestui proiect, susţinându-l ca pe unica noastră şansă la prosperitate şi dezvoltare.” Suedia şi Finlanda îşi datorează prosperitatea, în bună măsură, mineritului La Conferinţă au fost de asemenea prezenţi reprezentanţii localităţilor miniere Kittila din Finlanda şi Storuman din Suedia, primele două ţări producătoare de aur din Uniunea Europeană. Reprezentanţii celor două comunităţi, unde se implementează cu succes proiecte miniere aurifere utilizând tehnologia prin cianurare au venit la Bucureşti cu puterea exemplului, arătând că mineritul poate fi un catalizator important al dezvoltării economice, aducând bunăstare nu doar comunităţilor din împrejurimile minelor, ci şi statelor care transformă această industrie într-o prioritate naţională. Localităţile Storuman şi Kittila ilustrează cel mai bine impactul pozitiv pe care mineritul îl poate avea asupra oamenilor. Municipalitatea din Kittila are venituri anuale de 3,5 milioane de euro din taxele şi impozitele plătite de exploatarea minieră, iar apariţia proiectului minier a dus la dezvoltarea turismului în zonă şi la reducerea şomajului. În mină lucrează 591 de angajaţi, iar pentru fiecare dintre ei au fost create alte 3 locuri de muncă indirecte – de exemplu, numai în turism lucrează 1.100 de oameni. „În anii 90, rata şomajului în Kittilla era de 30%, iar în prezent ca urmare a proiectului minier a scăzut sub 10%. Numai staţiunea de schi Levi, aflată lângă Kittilla, generează în prezent venituri de 200 de milioane de euro anual.Insistaţi pe lângă politicieni, pentru că este nevoie de proiect, iar comunitatea locală are un cuvânt de spus”, le-a spus membrilor Grupului de Susţinere Seppo Maula, fost primar al localităţii Kittilla şi actual consultant în domeniul industriei miniere. Deschiderea minei din apropierea localităţii Storuman a avut de asemenea un impact major asupra forţei de muncă din comunitate, creând locuri de muncă pentru oamenii din zonă, îmbunătăţind, în acelaşi timp, condiţiile pentru dezvoltarea companiilor locale din domenii precum transport, construcţii, servicii şi comerţ. Tomas Mörtsell, primar al localităţii Storuman, unde funcţionează mina Svartliden, a declarat că principala preocupare a autorităţilor locale în relaţia cu investitorul privat a fost acordarea de ajutor pentru obţinerea autorizaţiilor. „Majoritatea aspectelor tehnice, de exemplu cele de mediu, se rezolvă la nivel central, consultând legislaţia în vigoare. Noi ne concentrăm pe obţinerea cât mai multor beneficii din proiect - locuri de muncă, creşterea numărului de locuitori şi pregătirea profesională”, a declarat Tomas Mörtsell. Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană reprezintă o iniţiativă fără precedent în România, prin care societatea civilă s-a mobilizat pentru susţinerea unui proiect industrial de anvergură. Grupul a fost lansat oficial în Iunie 2011, la Bucureşti, în prezenţa a peste 130 de participanţi, susţinători ai proiectului minier. Grupul de Susţinere este format din organizaţii importante din România: sindicate, asociaţii patronale, primării de oraşe şi comune din comunităţi cu tradiţie minieră şi nu numai, fundaţii şi organizaţii nonguvernamentale din diverse medii şi chiar persoane fizice. Lista completă a membrilor, precum şi acţiunile Grupului de Susţinere vor fi prezentate permanent pe site-ul organizaţiei, www.sustinemrosiamontana.ro, pe pagina dedicată de Facebook, dar şi în publicaţii tipărite şi electronice. Cei care doresc să devină membri ai Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană sunt invitaţi să contacteze Secretariatul Grupului la office@sustinemrosiamontana.ro.