Clujul se dezvoltă sustenabil! La fel și Florești. „Cea mai importantă resursă, oamenii minunați”

Un studiu privind indicii de dezvoltarea durabilă stabiliți de Organizația Națiunilor Unite pentru 2030, elaborat de echipa coordonată de prof.univ.dr. József Benedek, situează județul Cluj în topul național al dezvoltării sustenabile. 

„București, respectiv Timiș, Cluj, Constanța, Brașov, Sibiu și Ilfov au atins cel mai înalt nivel de dezvoltare sustenabilă, în timp ce județele Vaslui și Teleorman se situază la polul opus. Rezultatele sugerează diferențe privind dezvoltarea sustenabilă între diferitele regiuni ale României: județele din zona de Vest a țării au avut un scor al indicelui SDG (Sustainable Development Goals - ținta de dezvoltare sustenabilă - n.red) mai mare decât cele din Estul țării, iar județele din jumătatea de Nord a țării au avut un scor mai mare decât cele din jumătatea de Sud a teritoriului”, se arată în studiu.

Arhitectul județului: „Cea mai importanta resursă, oamenii minunați”

Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj, a afirmat, referitor la studiul citat, că la rezultatul bun obținut de Cluj au contribuit mediul universitar, dar și oamenii minunați care locuiesc aici.

„Cea mai importanta resursă a Clujului o reprezintă mediul universitar și oamenii minunați care-l compun. Un studiu impresionat privind indicii de dezvoltarea durabilă stabiliți de Națiunile Unite pentru 2030 a fost elaborat de echipa coordonată de dl. prof.univ.dr. Jozsef Benedek. Felicitări și mulțumim pentru ceea ce faceți! Clasamentul este București, Timiș, Cluj”, a scris acesta, pe Facebook.

Și comuna Florești se dezvoltă sustenabil

Studiul citat mai relevă că, între localitățile aflate în topul dezvoltării sustenabile, se află și comunele de la periferia marilor orașe, între care și comuna Florești, cea mai mare din țară. Cercetătorii au descoperit în cadrul acestor comunități un grad mare de coeziune și un nivel redus de vulnerabilitate socială.

„Trebuie menționat faptul că la nivelul UAT-urilor (unități administrativ-teritoriale - n.red.), în topul localităților se regăsesc și câteva așezări rurale, de obicei aflate în proximitatea marilor aglomerări urbane sau parte din zonele lor metropolitane, cum ar fi Dumbăvița și Giroc, în apropiere de Timișoara, comuna Florești, lângă Cluj-Napoca, dar și Mogoșoaia sau Corbeanca, lângă Capitală. Dintr-un punct de vedere economico-social, aceste comunități sunt cele mai dezvoltate așezări rurale, cu un nivel redus de vulnerabilitate socială și cu un grad mare de coeziune.

Pe de altă parte, una dintre cele mai mari probleme pe care comunele și orașele cu un indice SDG scăzut este îmbătrânirea populației, accesul limitat la resurse economice și lipsa infrastructurii medicale și educaționale, în special în regiunile muntoase sau izolate. Acest lucru explică ponderea mare a populației care lucrează în domeniul agriculturii”, potrivit studiului.

Dezavantajul dezvoltării accelerate: poluarea

Printre dezavantajele dezvoltării accelerate din județele menționate, studiul scoate la iveală nivelul crescut al poluării aerului și a poluării fonice, județu Cluj fiind, din păcate, și în topul celor mai poluate regiuni, însă pe o poziție bună, raportat la zonele cu un grad de dezvoltare comparabil.

„Situația oferă motive de îngrijorare în capitală și în județul Ilfov (3.99), unde densitatea crescută a populației, concentrarea activităților economice, extinderea zonelor construite și traficul auto intens au condus nu doar la o puternică poluare a aerului, ci și la creșterea poluării fonice. Din aceste puncte de vedere, cele mai puțin favorabile locuri le ocupă județele Timiș (4.45), Iași (5.37), Brașov (5.51), Constanța (5.90) și Cluj (5.94)”, se mai arată în studiul citat.

CITEȘTE ȘI

Cum va arăta Clujul în VIITOR? Strategia de dezvoltare, prezentată marilor orașe din Europa