Actualitate
Reacția rectorului UBB la un trend PERICULOS de pe platforma TikTok
O provocare virală, care a făcut deja zeci de victime în toată lumea, a fost interzisă chiar de aplicația care i-a dat viața.
Este vorba provocarea lăzilor de lapte, care presupunea construirea unei piramide din lădițe de plastic, pe care adolescenții încercau ulterior să o urce. TikTok a șters rezultatele căutării pentru hashtag-ul „Milk Crates Challenge” și a explicat într-o declarație că a ajuns la concluzia că era un act periculos.
În ultimele zile, TikTok şi alte platforme online au fost inundate cu imagini ale unor utilizatori care își asumă această provocare, finalizată în general cu o cădere vizibil dureroasă. Nu este prima și probabil nu va fi nici ultima provocare apărută pe rețelele de socializare care pune în pericol viața tinerilor.
Totul a început în urmă două săptămâni, pe 14 august, când un utilizator din America a postat o înregistrare video pe pagina sa de Facebook în care apărea un bărbat care încerca să pășească pe niște scări improvizate din lăzi goale folosite pentru transportul sticlelor cu lapte. N-a durat mult până ce clipul viral a primit numele „Milk Crate Challenge” și a făcut senzație pe TikTok.
Rectorul UBB explică comportamentul adolescenților pe rețelele de socializare
Profesorul de psihologie Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a explicat, de ce sunt tentați adolescenții să pună în practică astfel de idei care se pot sfârși rău.
„În cazul adolescenților, spre exemplu, sistemul neuropsihologic de recompense este deja format. Ce nu este bine format este sistemul neuropsihologic de autocontrol. Noi știm din psihologie că oamenii au o trăsătură de personalitate care se numește sensations seeking, căutarea de senzații. Sigur, la unii această trăsătură este mai dezvoltată, la alții mai puțin dezvoltată. A căuta senzații înseamnă a căuta de fapt evenimente, lucruri noi, variate, complexe și intense. Care este mecanismul? Căutând astfel de senzații, stimulezi de fapt creierul să producă mai multă dopamină, care stimulează centrul plăcerii și obții efectiv o stare de plăcere. Pericolul la adolescenți este că acest mecanism al plăcerii este dezvoltat, dar nu este dezvoltat mecanismul autocontrolului, pe care adulții îl au, astfel încât ei pot să blocheze comportamente riscante, chiar dacă ele produc plăcere”, a explicat pentru Digi24.ro profesorul Daniel David.
Sunt și adolescenți care văd riscurile și nu se implică și de multe ori un adolescent este un model mai bun pentru un alt adolescent decât părintele, atrage atenția profesorul rectorul UBB.
„În plus, faptul că apari pe rețele sociale, faptul că ești văzut de mii, zeci de mii de oameni aduce o componentă psihologică suplimentară, adică recompensa, plăcerea, este și mai intensă, ceea ce încurajează acest comportament. Dacă nu erau rețelele de socializare, probabil că acest mecanism sau acest joc se întâmpla oricum. Se întâmplau jocuri riscante și înainte de rețelele de socializare, la generațiile mai vechi, doar că nu erau cunoscute (...) N-aș maximiza faptul că un număr de adolescenți s-au implicat în acest joc și în această provocare. Sunt cel puțin la fel de mulți, dacă nu chiar mai mulți, cei care n-o fac și care chiar îi privesc cu ochi critic sau cu ironie pe cei care s-au implicat”, a adăugat rectorul UBB Cluj.
CITEȘTE ȘI