Rezervație naturală la doi pași de orașul Cluj-Napoca

 

 

Rezervația botanică Fânațele Clujului reprezintă o zonă de interes botanic și faunistic din apropierea orașului Cluj-Napoca, de o parte și de alta a Văii Fânațelor. Rezervația este printre primele arii protejate din România, încă din anul 1932.

 

Suprafața rezervației Fânațele Clujului este de aproximativ 75-80 hectare și este împărțită în două părți cunoscute sub numele de Copârșaie și Valea lui Craiu. În zona Copârșaie (denumire din maghiară ce înseamnă sicriu) sunt câteva movile de pământ atipice, denumite glimee. Cea mai mare are vreo 400 de metri lungime și 35 de metri înălțime. Acestea sunt rezultatul unor alunecări de teren și al eroziunii.

Vedetele acestei rezervații sunt glimeele, formațiuni calcaroase pozitive, înalte care sunt adesea „escaladate” de vizitatorii mai curajoși. Uneori crestele glimeelor sunt foarte înguste, doar cât sa calci cu piciorul, dar priveliștea este incredibil de frumoasă, iar prima expediție plină de adrenalină. Din cauza ploilor și a schimbărilor mari de temperatură, de la an la an, forma glimeelor se schimbă, iar fiecare escaladare poate fi nouă.

O zonă inedită, aproape de oraș

Punctul de atracție al acestui obiectiv turistic natural este chiar vegetația, apreciată de specaliști unică în țară. Unicitatea este dată de combinația vegetației: în Valea Fânațelor nu doar că poți să vezi aproape toate speciile de plante specifice Câmpiei Ardelene, ci poți să admiri, de asemenea, vegetație de stepă ( în partea sudică a Văii) și a vegetației de pădure ( în partea de nord a Văii Fânațelor).

Ineditul zonei este dat de vegetația de stepă, asemănătoare cu cea asiatică și est europeană. Varietatea floristică este susţinută de relieful foarte accidentat şi de particularităţile microclimatice locale, cu mai multe bălți temporare unde își au casă diverse specii de reptile precum tritonul comun, tritonul cu creastă, brotăcelul, broasca râioasă verde și șarpele de casă. De asemenea, în această zonă există câteva specii rare de fluturi, protejate la nivel european.

Vegetaţia stepică este dominată de asociaţii de colilie, firuţă, păiuş, bărboasă și obsigă. Relictele botanice care aduc faima Fânaţelor Clujului sunt numeroase: cârcelul, stânjenelul de stepă ardelenesc, cosaciul, pesma de stepă, brânduşa stepică. Dintre speciile de plante protejate la nivel european înâlnim dediţelul, gălbinarea, capul şarpelui, hodoleanul.

Pe cele 80 de hectare pe care se întinde Valea sunt risipite coline cu înălțimi de 500-600 metri, movile de pâmânt și numeroase porțiuni de teren accidentat.

Cum se ajunge la rezervație?

Rezervația floristică Valea Fânațelor este situată la nord de oraș, la aproximativ cinci kilometri distanță de Cluj-Napoca.

Rezervaţia este accesibilă din oraşul Cluj-Napoca, urmărind drumul judeţean 109A (Cluj-Napoca – Vultureni – Panticeu) până la valea Chintenilor, de unde o potecă urcă spre nord-est şi ajunge pe culmea Dealului Rîpos (578 de metri). De aici se deschide panorama spre Fânaţele Clujului, care în lunile mai și iunie oferă iubitorilor de natură un covor multicolor de flori impresionant.

La Fânațele Clujului sunt interzise culegerea florilor, capturarea sau uciderea animalelor, distrugerea marcajelor turistice, abandonarea gunoaielor, aprinderea focului, camparea și alte activități care pun în pericol fauna și flora locului. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăieşte o specie unică de viperă de fâneaţă (Vipera ursinii rakosiensis). În prezent, există conform cercetărilor o singura populaţie de viperă de fâneaţă, formată din 93 de exemplare.

Este foarte căutată de către braconieri, dar acest areal are deocamdată un avantaj prin prisma izolării sale şi prin slaba sa popularizare. Să sperăm ca braconajul va dispărea odată cu protecţia acestei zone şi luarea măsurilor pentru conservarea speciilor floristice şi faunistice unice sau foarte rare cantonate în aceste locuri. Vipera de fâneaţă este veninoasă, dar nu este nici pe departe atât de veninoasă ca şi vipera cu corn. Nu e periculoasă pentru om. Ea se hrăneşte cu greieri şi coşari, pe când celelalte specii se hrănesc cu şoareci. La o muşcătură se umflă mâna.

CITEȘTE ȘI

Lacul Tarnița, Mărișel și Gilău, zone din Cluj râvnite de turiști. Destinațiile au făcut „ravagii” pe internet