monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Cluj-Napoca, în topul celor mai „SMART” orașe din România. A DEPĂȘIT Bucureștiul

Orașul Cluj-Napoca se află alături de Alba Iulia, în topul orașelor smart din România. Clujul a reușit să depășească Bucureștiul, care este doar pe locul patru.

Cluj-Napoca, în topul celor mai „SMART” orașe din România. A DEPĂȘIT Bucureștiul

 

 


Potrivit zf.ro, la sfârșitul lunii iunie 2021, au fost identificate 860 de iniţiative smart city aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 124 de oraşe mari, medii şi mici din ţară.

Topul celor mai moderne oraşe din punctul de vedere al proiectelor de tip smart city, este şi în acest an condus de Alba Iulia, dar care are un număr stagnant de proiecte (106), urmat de Cluj - Napoca (58) şi de Iaşi (56), care vine puternic din urmă, în timp ce Bucureştiul este pe locul patru (39 de proiecte), arată o analiză realizată de integratorul de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting. Clasamentul este continuat de Bucureşti - sector 4 (35), Arad (29), Sibiu (27), Oradea şi Timişoara (26) şi Braşov (18).


Cifrele iau în calcul proiectele în plan, în curs de implementare sau livrate

Clasamentul oraşelor medii este dominat de Alba Iulia (106), Arad (29) şi Sibiu (27), în timp ce podiumul oraşelor mici este ocupat de Avrig (10), Făgăraş (7) şi, la egalitate, Odorheiu Secuiesc, Aiud şi Hârşova (6).

„Vedem, în acest raport, un aspect pozitiv, în special la nivel de răspuns al administraţiei la nevoile de distanţare şi de-birocratizare: dincolo de evoluţia liderului - Smart Mobility, verticala Smart Governance, ocupantă a poziţiei secunde în clasament, numără nu mai puţin de 226 de proiecte care, sperăm, fac viaţa mai uşoară locuitorilor. Dar, ca în raportările anterioare, avem şi eternii perdanţi - Smart Environment şi Smart People, pe poziţii deja obişnuite, la coada clasamentului. Mediul şi oamenii, priorităţi absolute într-o societate care îşi cunoaşte valorile şi îşi alocă din priorităţi şi generaţiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească. Tot în acest raport vedem nu doar finanţările din fonduri europene şi publice, ci şi primele proiecte semnificative private şi privim cu interes la componenta de finanţare privată, în viitorul Smart City”, a declarat Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.


Proiectele Smart City identificate îşi păstrează clasificarea, în aceleaşi şase Verticale Smart City, Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, verticale care sunt în concordanţă cu raportările Uniunii Europene.

„Dacă mutăm discuţia din aria soluţiilor alese către geografia acestora la nivel de oraşe, observăm că motorul Smart City odată turat păstrează o dinamică greu de egalat. Oraşele mari, care deja au gustat eficienţa soluţiilor Smart City şi au făcut paşi concreţi în acest sens, îşi păstrează avansul, topul primelor 10 este compus din aproape aceleaşi nume, cu unele rocade ca poziţie, dar avansul faţă de urmăritori creşte. Surprizele frumoase vin însă de la oraşele medii şi mici, care uneori impresionează prin ambiţie şi deschidere către adopţia soluţiilor Smart City”,  a transmis Cornel Bărbuţ.


CITEȘTE ȘI

EXCLUSIV. Câte trotinete parcate ILEGAL au fost ridicate anul acesta la Cluj-Napoca?