Plecarea Mechel, un dezastru economic și social pentru județul Cluj

Dacă analizăm importanţa celor trei companii în dinamica economiei locale este limpede de ce impactul „pumnilor” daţi Clujului este unul semnificativ. În 2011, Nokia a realizat o cifră de afaceri de 4,1 miliarde de lei, iar Mechel de 621 de milioane de lei, ceea ce, cumulat, reprezintă aproape 30% din produsul intern brut judeţean. Totodată, în perioadă lui de glorie, Someș Dej era cel mai important exportator din județul Cluj și din regiune şi cel mai mare producător de hârtie de ambalaj şi celuloză din fibră lungă din Balcani.

Afacerile au scăzut considerabil, aşa că în primul semestru din 2012, Someş Dej a avut o cifră de afaceri de 2,1 milioane de lei şi pierderi de 6,3 milioane de lei, iar în cea de-a doua parte a anului situaţia financiară nu s-a echilibrat.

Totuşi, analiza plecării celor două companii din judeţ trebuie făcută nu doar pe orizontală, ci şi pe verticală, „caracatiţa nenorocirilor” fiind extrem de vizibilă la nivelul forţei de muncă.

Potrivit directorului Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, Daniel Don, „plecarea Nokia a însemnat, pe lângă cei 1.400 de oameni disponibilizaţi direct de producător, pierderea locului de muncă pentru încă 1.200 de persoane care lucrau pentru furnizorii companiei, iar pentru Mechel o scădere drastică a puterii de cumpărare, antrenând mari dificultăţi şi pentru ceilalţi agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în zonă”. Impactul asupra afacerilor locale este lesne de intuit având în vedere că unul din zece locuitori ai oraşului vecin a fost angajat al combinatului, iar dacă scădem din numărul populaţiei pensionarii şi copiii, ajungem la procente cu adevărat înspăimântătoare.

Nici în ceea ce priveşte situaţia Dejului, lucrurile nu sunt prea roz, după ce Someş Dej a intrat în insolvenţă, urmând să fie concediaţi toţi cei peste 100 de angajaţi care mai lucrează în combinat.

Gaură de peste 1 milion de euro lunar la bugetul de stat

Disponibilizările nu au întârziat să-şi facă simţită prezenţa şi în bugetul de stat sau rata şomajului.

„În anul 2012 s-au pierdut aproape 6.000 de locuri de muncă la nivelul judeţului din disponibilizări colective. Impactul economic este unul major. Dacă se calculează doar contribuţiile pe care statul le pierde lunar de pe urma celor 6.000 de şomeri, care sunt în medie de 200 de euro de persoană se ajunge la peste 1.200.000 de euro. În plus, chiar dacă am reuşit să compensăm într-o oarecare măsură pierderea de locuri de muncă în urma celor două mari disponibilizări prin cele două proiecte prin fonduri europene pe care le desfăşurăm, PIB-ul nu a putut fi compensat. Rata şomajului s-a păstrat în 2012 la 3,9% la nivelul judeţului, însă de la începutul anului s-a observat deja o majorare până la 4,1%, ceea ce numeric înseamnă câteva sute de şomeri în plus”, mai precizează Daniel Don.