Cu cine va concura Tetapolis?

Proiectul parcului științific-tehnologic Tetapolis a ajuns la partea a doua a studiului de fezabilitate.

Autoritățile județene și mediul academic din Cluj au făcut primii paşi încă din toamna anului trecut pentru a atrage o finanțare europeană de zeci de milioane de euro pentru deschiderea parcului științific-tehnologic Tetapolis. Proiectul va fi dedicat tinerilor care au nevoie de finanțare și suport pentru a-și dezvolta o afacere. Tetapolis va fi realizat sub egida companiei publice Tetarom, deţinută de Consiliul Județean Cluj, însă va fi susținut și de celelalte autorităţi. În noiembrie 2013, parcul ştiinţific şi tehnologic a primit autorizaţie de funcţionare şi tot atunci au început şi discuţiile despre finanţarea proiectului. Realizarea parcului ştiinţific-tehnologic ar urma să fie finanţată în cea mai mare parte din fonduri europene.

În prezent, potrivit lui Viorel Găvrea, directorul parcului industrial Tetarom, se lucrează la planul de afaceri și analizele costuri-beneficii. „Lucrăm alături de partenerii de la IASP (International Association of Sciene Parks and Areas of Innovation) la partea de documentație și asteptăm să apără ghidurile de finanţare, astfel încât să putem aplica pentru finanțare europeană”, a explicat Găvrea.

IASP este un ONG înfiinţat în anul 1984, cu sediul în Malaga, Spania, cu statut consultativ special pe lângă Consiliul Economic şi Social al ONU. Asociaţia numără aproximativ 400 de membri şi peste 128.000 de companii din peste 70 ţări, printre care se numără şi Tetarom SA.

Proiectul de construire al Tetapolis prevedea de la început accesarea a aproximativ 50 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, prin intermediul Programului Operațional Sectorial, axa 2. Tetapolis va fi similar altor proiecte de parcuri tehnologice din Europa şi va oferi ajutor tinerilor cu un plan de afaceri viabil, inclusiv prin finanțări concrete.

Şase parcuri, doar două funcţionale

În ceea ce priveşte „concurenţa” pe care o va avea Tetapolis, aceasta este destul de „subţire” în ţară până la ora actuală. În România există doar câteva parcuri ştiinţifice, în timp ce alte două proiecte similare au fost anunţate în Capitală şi la Cugir. Concret, Primăria sectorului 3 a anunţat luna trecută că vrea să cumpere o hală şi să o transforme în parc ştiinţific. Și Consiliul Județean Alba și administrația „Parcului Industrial Cugir” vor să înființeze un parc științific.

Viorel Găvrea susţine că nu există nicio problemă în ceea ce priveşte concurenţa între aceste proiecte. „Să dea Dumnezeu să fie cât mai multe! În acest moment sunt doar şase parcuri ştiinţifice-tehnologice în România, iar singurele două care funcţionează, cel din Bucureşti şi cel din Timişoara, au dimensiuni extrem de mici. Aşa ceva este teribil, este inadmisibil! Ar trebui ca fiecare centru universitar din ţară să aibă un parc ştiinţific. Clujul chiar merită un astfel de proiect, indiferent că este Tetapolis sau Cluj Innovation City”, susţine Găvrea.

Întrebat dacă cele două noi parcuri ştiinţifice anunţate la Bucureşti şi Cugir ar putea încurca cumva proiectul Tetapolis în ceea ce priveşte obţinerea finanţării, Găvrea a răspuns categoric că „nu”.

Parcurile ştiinţifice-tehnologice „Tim Science Park” din Timişoara şi cel de micro- şi nanotehnologie „Minatech” din Bucureşti au fost ambele inaugurate în anul 2006.