De ce este Clujul unul dintre cele mai scumpe oraşe din ţară. 73% din locuitori sunt mulţumiţi de viaţa în municipiu

Numărul celor care sunt mulţumiţi de viaţa pe care o duc în Cluj-Napoca este foarte mare în ciuda faptului că municipiul este unul dintre cele mai scumpe oraşe din ţară. Acest lucru îl arată cel mai recent eurobarometru al Comisiei Europene, “Quality of life in European cities 2015”. Potrivit documentului, 73% din locuitorii din Cluj-Napoca sunt mulţumiţi de faptul că trăiesc în acest oraş.

Cluj-Napoca este mai scump decât multe oraşe din ţară, chiar decât Bucureştiul, în mai multe privinţe. De exemplu, transportul în comun este mai scump decât în Bucureşti. În capitală, preţul unei călătorii pe o linie urbană este de 1,3 lei şi 1,5 lei pe liniile preorăşeneşti. În Cluj-Napoca în schimb, trebuie să plătim 2 lei pentru un bilet cu o călătorie. Acelaşi preţ este plătit şi de locuitorii din Târgu Mureş şi Timişoara.

Cu toate că plătim mai mult decât bucureştenii, datele eurobarometrului arată că în Cluj-Napoca, 22% din locuitori sunt foarte mulţumiţi de transportul în comun, 47% sunt “mai degrabă mulţumiţi” şi 11% sunt “mai degrabă nemulţumiţi”. Gradul mic de mulţumire se explică prin faptul că puţini clujeni folosesc transportul în comun (37%), spre deosebire de locuitorii altor mari oraşe care circulă cu autobuzele locale foarte des (80% din parizieni folosesc transportul în comun).

În ceea ce priveşte călătoria cu taxiul, majoritatea firmelor de profil din Bucureşti au un tarif de 1,39 lei pe kilometru, în Timişoara 1,49 lei pe kilometru, în Iaşi variază între 1,6 şi 1,9 lei. În Cluj-Napoca, tariful la o călătorie cu taxiul este 1,79 lei pe kilometru.

Să mănânci în oraş = gaură în buget?

Clujenii care iau masa în oraş consideră că localurile sunt scumpe, poate chiar prea scumpe pentru un angajat cu un salariu mediu pe economie. În ciuda acestui fapt, ieşim în oraş, poate nu atât de des cât ne-am dori. “Dacă merg în oraş şi mănânc un fel de mâncare care costă 25 lei şi mai iau o salată plus o bere sau un suc, o cafea ajung la 50 lei. Şi asta se întâmplă la un restaurant cu pretenţii medii. Deci, două persoane plătesc cel puţin 100 lei dacă mănâncă în oraş”, afirmă Daniela S., din Cluj-Napoca.

În Târgu Mureş, trei persoane pot mânca bine de 100 lei, în oraş. Un clujean care a fost recent în Târgu Mureş spune că trei persoane au mâncat, au băut câte un pahar cu vin şi au cumpărat un pachet de ţigări la un preţ total de 90 lei, la un restaurant foarte bine cotat în oraş.

Că mâncatul în oraş este scump în Cluj-Napoca o confirmă şi cunoscutul site Trip Advisor care a realizat anul acesta un clasament al celor mai bune restaurante din municipiu. Preţul mediu al unui meniu este de 50 lei dar poate să ajungă şi până la 150 lei. În Târgu Mureş, preţul mediu al unui meniu în cele mai bune restaurante nu depăşeşte 40 lei şi potrivit aceluiaşi site preţul maxim nu sare de 80 lei. În Timişoara şi Bucureşti, preţurile sunt aproape la fel ca şi în Cluj-Napoca, exceptând faptul că în capitală un meniu poate sări de 220 lei.

Apartamentele s-au scumpit cu 20% în doi ani

Cluj-Napoca este foarte scump la capitolul imobiliare. Analizele realizate anul trecut de site-urile de profil arată că municipiul Cluj-Napoca a depăşit oraşe similare când este vorba despre preţul chiriilor la locuinţe şi se apropie de Bucureşti. Reprezentanţii agenţiilor imobiliare din Cluj subliniază că în ultimii doi ani, preţurile la vânzarea de apartamente au crescut cu 20%.

În trimestrul IV al anului trecut, chiriile medii solicitate de proprietari se situau la 190 de euro pe lună pentru o garsonieră, 280 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, 350 de euro pe lună pentru trei camere şi 450 de euro pe lună pentru patru camere.

În Timişoara, pretenţiile proprietarilor se situează la o medie de 150 de euro pe lună pentru o garsonieră, 250 de euro pe lună pentru două camere, 300 de euro pe lună pentru trei camere.

În Bucureşti, preţurile medii solicitate de particulari în trimestrul al patrulea al anului ajung la 220 de euro pe lună pentru o garsonieră, la 300 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, la 350 de euro pe lună pentru o locuinţă tricamerală şi la 550 de euro pe lună pentru una cu patru camere sau mai mult.

Pretenţiile proprietarilor, tot mai mari

În ceea ce priveşte preţurile la vânzarea apartamentelor, Clujul este un oraş foarte scump. Proprietarii cer tot mai mulţi bani de la o lună la alta. Potrivit unei analize imobiliare.ro, în Cluj-Napoca, pretenţiile proprietarilor s-au majorat cu 3,1% în ianuarie (de la 1.117 la 1.152 de euro pe metru pătrat util) şi cu 12,9% în ultimele 12 luni (de la 1.020 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi se situează acum la o medie de 1.186 de euro pe metru pătrat util şi sunt mai scumpe cu 3,1% decât la finele lui decembrie 2015 şi cu 15,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut – când ajungeau la 1.150 şi, respectiv, la 1.026 de euro pe metru pătrat.

De ce sunt scumpe locuinţele în Cluj

Specialiştii în imobiliare explică de ce Cluj-Napoca este un oraş foarte scump. “În primul rând, programul Prima Casă este o cauză a preţurilor mari pentru că este un produs de creditare avantajos pentru tineri, cu o dobândă de 5% pentru euro şi 3,5% pentru lei. În al doilea rând, Clujul a atras foarte mulţi investitori străini în IT, electronice plus companiile multinaţionale care au venit astfel că tinerii după ce termină facultatea preferă să rămână în Cluj unde sunt bine plătiţi. Rezultă că ei sunt clienţi fideli ai creditelor şi chiriilor. În al treilea rând, sunt mulţi studenţi străini care sunt dispuşi să plătească mai mult la chirii”, explică Tudor Marc, consilier Welt Imobiliare Cluj-Napoca.

Cei cu salarii mici sunt dezavantajaţi

Economiştii afirmă că municipiul Cluj-Napoca este un oraş cu servicii de calitate şi implicit cu salarii mari, ceea ce face ca majoritatea comercianţilor să profite de acest lucru şi să practice preţuri pe măsură. “Este un oraş cu servicii de calitate, cu profesionişti de înaltă calificare (medici, ingineri, profesori etc). Şi media câştigurilor este tot de top pentru că există servicii şi activităţi bine remunerate, iar comercianţii ştiu şi ei acest lucru”, afirmă Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local. Economistul subliniază că nu sunt în avantaj cei cu câştiguri mici.

Un alt aspect subliniat de economişti este faptul că producţia locală nu este stimulată suficient, se ajunge la importuri, produsele de import fiind scumpe, astfel că cei care îşi permit să cumpere sunt şi cei care dau tonul.

Administraţia locală poate crea un echilibru

Economistul Iosif Pop consideră că autorităţile locale au la îndemână foarte multe pârghii pentru a echilibra situaţia. “De exemplu, administraţia locală trebuie să se îngrijească ca cel care cultivă roşii la ţară să primească loc la piaţă gratuit timp de doi-trei până îşi consolidează afacerea şi să nu lase intermediarul să intervină. Dacă ştii să stimulezi producţia locală, piaţa creşte şi preţul se duce în jos dacă oferta este mai mare decât cererea şi se ajunge şi la export. Acest lucru se aplică şi la construcţii. Dacă Primăria, prin PUG permite ridicarea regimului de înălţime, se va putea construi mai mult şi este clar că preţurile se vor duce în jos”, declară Iosif Pop.

Potrivit economiştilor, autorităţile locale ar trebui să stimuleze producţia locală prin proiecte pentru producătorii locali.