Alocația este cu 12% mai mică față de 1989, iar pensia cu 67% mai mare

În cadrul unui raport despre Starea Socială din România, realizat de Institutul pentru Calitatea Vieții al Academiei Române, calculele specialiștilor au scos la iveală faptul că în ultimii 29 de ani, alocația pentru copii nu a mai ajuns la nivelul de dinainte de Revoluție. Nu același lucru se poate spune despre creșterea pensiei medii nete. Potrivit autorilor, din 2008 creșterea acestui transfer social a depășit valoarea pe care o avea în 1989, crescând până în 2016 cu peste 67%.

În perioada comunismului, valoarea alocațiilor era mult mai mare

Ani de zile, alocația de stat pentru copii a fost de 42 de lei pe lună, iar ultima majorare a avut loc în luna iunie a anului 2015, când aceasta s-a dublat, ajungând astfel la 84 de lei. De atunci însă nu s-a mai luat nicio măsură în acest sens. Înainte de Revoluție, alocația se acorda diferențiat, în funcție de venitul familiei, fiind între 8 și 10% din salariul mediu. Tot în acea perioadă, cuantumul alocațiilor era de 3,1% din PIB.

Cele mai recente date de la Ministerul Muncii arată că suma plătită în octombrie 2018 pentru alocații a fost de 346.606.844 lei. Această sumă înseamnă, raportată la PIB-ul pe 2018 de 949,5 miliarde de lei, doar 0,04% din PIB. Ca valoare, alocația pentru copii reprezintă azi 3,14% din salariul mediu net (2655 lei/lună în 2018).

Dacă s-ar aplica aceeași regulă acum, raportată la salariul mediu net din 2018 (estimat la 2655 lei/lună) alocația ar trebui să fie (8-10% din salariul mediu net) undeva între 213 și 265 de lei/lună.

„Referitor la alocații, discuția este în ce măsură dorim să încurajăm natalitatea și care sunt cele mai potrivite metode de a face acest lucru. Dezbaterea este una foarte tehnică și cu multe detalii. Dacă dai o alocație de 100 de lei unuia care câștigă 1.000 de lei impactul este cu totul altul decât pentru cineva care câștigă 5.000 de lei. Trebuie să fie foarte clar care este rolul acelor alocații: să ajutăm pe toată lumea la fel, să contribuim toată societatea la educație sau dorim să avem o politică pro natalitate și atunci alocația respectivă este unul din elemente. Dacă vrem să simulăm natalitatea la toate categoriile de venit, atunci se merge pe sistemul cu procent din ultimul venit. Dar aici trebuie să avem grijă ca unii să nu își mărească salariile pe foaie”, a explicat economistul Radu Nechita.

Pensiile au tot crescut în ultimele aproape trei decenii

Nu același lucru se poate spune despre creșterea pensiei medii nete. Potrivit autorilor, din 2008 creșterea acestui transfer social a depășit valoarea pe care o avea în 1989, crescând până în 2016 cu peste 67%.
Autorii raportului comentează că evoluția pensiei se poate datora presiunii sociale a vârstnicilor, accentuată mai ales în perioadele de alegeri. Radu Nechita, specialist clujean în economie, spune că sistemul de pensii ar trebui privatizat ca să nu se evite problema sifonării banului public.

„Despre pensii, eu sunt de părere că statul nu ar trebui să se ocupe de așa ceva. Ar trebui privatizate, am mai spus asta de nenumărate ori. Pensia este un risc împotriva căruia ne putem apăra cu mecanisme de piață. După cum toată lumea știe, sistemul de pensii din România este un imens ceaun comun în care toată lumea are interesul să pună cât mai puțin și are interes să scoată cât mai mult. Diferența dintre pensionarii speciali și pensionarii fraieri, asta este clasificarea, este că cei speciali pot să extragă mai mult decât au contribuit. Cât timp va exista sistemul acesta public de pensii va fi mereu aceeași problemă a sifonării banului public, a prăduirii ceaunului comun și a aplicării principiului să se ia puțin de la mulți ca să se dea mult la puțini. Bineînțeles, atunci când vine o campanie electorală, când mai trebuie să cumperi niște voturi, avantajul ceaunului comun este pentru cei de la putere se manifestă din nou”, a mai spus Radu Nechita.