monitorulcj.ro Menu
Economie

4 AFP-uri desfiinţate şi 14 angajaţi concediaţi

Acesta este bilanţul restructurării Finanţelor clujene.

În urma restructurării Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj (DGFP) au fost desfiinţate 4 unităţi administrativ-teritoriale, respectiv 3 AFP-uri comunale (Apahida, Baciu şi Gilău) şi un AFP municipal – Câmpia Turzii, deşi iniţial fusese anunţată şi desfiinţarea AFP Gherla. 14 persoane au fost concediate, iar alte 66 au fost salvate de disponibilizare prin reducerea a tot atâtea posturi vacante.

La nivel naţional un număr de 1.716 angajaţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi-au pierdut locul de muncă în urma restructurării din această vară, iar 141 de administraţii fiscale au fost  închise conform preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar.

Concedierile vor duce la realizarea de economii salariale de circa 41 milioane lei, până la finalul anului.

Teoretic, numărul posturilor reduse în ANAF şi structurile subordonate este de 4.927, dar nu toate erau ocupate, iar numărul celor au fost daţi afară este de 1.716, din care 745 din cadrul direcţiilor de finanţe publice, 634 din cadrul Vămii şi 337 de la Garda Financiară. Potrivit preşedintelui ANAF, 236 dintre cei concediaţi au intrat în concedii medicale, încercând să amâne intrarea în vigoare a deciziilor de încetare a raporturilor de muncă prin “boli închipuite”.

Un număr de 197 de angajaţi ai Fiscului care au fost disponibilizaţi au acţionat în instanţă instituţia, iar 38 de cazuri au fost soluţionate - Fiscul a câştigat în 26 de cazuri şi a pierdut în 12 cazuri.

”E surprinzător că am pierdut, ne-au suspendat preavizele, deşi o decizie a Înaltei Curţi, decizia 4.623/28 octombrie 2010, prevede că nu poate fi suspendat un ordin prin care a fost emis un preaviz”, a spus Blejnar.

În ceea ce priveşte desfinţarea celor 141 de administraţii fiscale Sorin Blejar a afirmat că administraţiile fiscale nu au fost desfiinţate pe criterii preferenţiale, aşa cum s-a speculat în presă, iar ca dovadă a prezentat o statistică din care reiese că 32% din administraţiile fiscale sunt în localităţi cu primari PDL, 28% - PNL, 23% - PSD, 9% - UDMR, 8% - alţii.